Aniversare de „cultură urbană”, cu expoziții de artiști clujeni

Urmează să vadă tiparul numărul 39-40 al Revistei de Cultură Urbană Orașul, cel mai probabil în luna ianuarie. Până atunci, la Casa Artelor din Cluj-Napoca va fi marcată o dublă aniversare: 20 de ani de când există Fundația-„mamă” a acesteia – Carpatica și 10 ani de viață a acestei publicații. Evenimentul aniversar va cuprinde și vernisajul salonului de iarnă „Carpatica” cu lucrări de pictură, sculptură și artă textilă semnate de Ioana Antoniu, Radu Pulbere, Liviu Mocanu și Elena Basso Stănescu.

Manifestarea de la Galeria Casa Artelor este programată, vineri, 16 decembrie, de la ora 17.00. Aceasta va mai cuprinde un moment simbolic de înmânare a unor diplome și plachete dar și unul muzical în interpretarea mezzosopranei Lavinia Bocu.

Despre revista de cultură urbană „Orașul”, rectorul Universiății Babeș-Bolyai din Cluj spune că Uniunea Universităților Clujene (care reunește toate cele șase universități de stat din cluj) a accepat să se asocieze cu fundația Carpatica și să copatroneze aceată publicație, tocmai pentru că această resvistă este unică în peisajul periodicelor românești. „Revista ORAȘUL (…) are în continuare un rost deosebit, asumat cu mare responsabilitate, acela de a păstra viu spiritul orașului nostru, de a-i preamări valorile, de a-i releva racilele și de a contribui la construcția în armonie a vieții urbane. Pentru aceasta, are nevoie și în următorii zece ani și în următorii nenumărați ani, de sprijin și înțelegere, de acceptare și de deschidere, de bunăvoință și de lumină. Societatea clujeană trebuie să susțină ORAȘUL, care exprimă ideea urbană sub aspect național și european”, spune rectorul Ioan Aurel Pop.

Fondatorul Fundației Carpatica și a revistei orașului, arhitectul Ionel Vitoc spune că începuturile organizației și decizia de a lansa o revistă de cultură urbană în Cluj-Napoca au o poveste aparte, dar și că nu regretă nicio clipă faptul că a decis să se dedice culturii în toți acești ani.

” (…) în 1996, în altă conjunctură socială, preocupările mele extraprofesionale cu profund caracter cultural, au fost sesizate de ilustrul profesor universitar Iustinian Petrescu, care m-a sfătuit să pun bazele unei fundaţii. Am făcut-o. ÎN 17.06.1996 am înregistrat Fundaţia Culturală şi de Caritate pentru Protecţia Patrimoniului Cultural Naţional „Carpatica”, având membrii fondatori: SC AMBIENT PROIECT SRL, Tiberiu Graur, Gheorghe Lazarovici, Crişan Mircioiu, Sorin Mihăiţă Moldovan, Adrian Moţiu, Simona Munteanu, Iustinian Petrescu, Petru Poantă, Dumitru Protase, Vasile Radu, Petru Rus, Sabin Mircea Rus, Ionel Vitoc. Timpul s-a scurs, activitatea, manifestările nu se legau, într-un context în care toată lumea era preocupată de politică şi de ziua de mâine… în afara ţării fiind negăsită. Prima acţiune majoră s-a petrecut la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, unde am lansat un CD cu colinzi interpretate de Gheorghe Sărac şi mai apoi o expoziţie de icoane a echipei colegului meu arhitect Bratiloveanu. Au urmat manifestări la Polul Cultural condus de d-na Mariana Enache. A fost o perioadă benefică, în care am cunoscut multe persoane ce activau în cultură, am acumulat o nouă experienţă. La invitaţia lui Mircea Rus şi Horea Muntenuş, am pus bazele revistei de cultură FILARMONIA. În 1996, conjunctura m-a împins să iau o decizie radicală, aceea de a conduce destinele unei reviste, cu alte conotaţii în societatea românească care se dovedea, la vremea aceea tot mai puţin implicată în decizii, care presupunea implicare şi cultură. Cultură urbană.

Fundaţia Culturală CARPATICA asigura cadrul protector şi financiar al iniţiativei şi SC Ambient Proiect SRL oferea spaţiul de organizare şi desfăşurare a activităţilor. La început au fost Marcel Mureşeanu, Mircea Popa, Constantin Zărnescu, Horea Muntenuş, Vasile Lechinţan, Constantin Oros, Iosif Viehmann, Crişan Mircioiu, Alexandru Fărcaş, Pompiliu Manea, Ioan Radu Munteanu, Michaela Bocu, iar ulterior s-au ataşat grupului nostru şi alte personalităţi ale vieţii culturale clujene, ajungând astfel la componenţa de azi.
La prima întrunire a grupului s-au făcut propuneri privind denumirea revistei. Inspiraţia lui Marcel Mureşeanu, deşi neînţeleasă de mulţi din cei prezenţi, a fost găsită cea mai potrivită scopului urmărit, aceea de a pune bazele unei reviste de cultură urbană. În primul număr explic „De ce Oraşul?”.
Primul colegiu de redacţie, şi care a durat 15 numere, a fost format din scriitorii Mircea Popa – director, Constantin Zărnescu – redactor şef, Marcel Mureşeanu – redactor şef adjunct, ajutaţi de către Florin Verdeş – secretar de redacţie şi Constantin Oros – director de marketing, Valeriu Teodorescu – grafician. Primele aprecieri vin în nr. 3 de la Virgil Lazăr şi Pompiliu Manea.
Începând din 2008, colectivul de redacţie are un nou secretar general de redacţie, Petre Poantă, iar colegiul de onoare al redacţiei e format din profesorii universitari Radu Munteanu, Ioan Aurel Pop, Marius Porumb, Crişan Micioiu, Dumitru Protase, Iosif Viehmann şi Constantin Rîpă. Are loc chemarea la acţiune pentru Cluj-Napoca 2020 – Capitală Culturală Europeană.
În nr. 12, secretar general devine Adrian Chrică.
La nr. 13, colegiul de redacţie se extinde cu Michaela Bocu, Vasile Lechinţan, Negoiţă Lăptoiu, Adrian Ţion, Adrian Chircă.
Preocupările pentru a creşte activitatea revistei şi să-şi atingă scopul, conduc la o formă nouă de organizare:
director Ionel Vitoc; seniori editori: Marcel Mureşeanu, Petru Poantă (până în 2015), Mircea Popa, Constantin Zărnescu; redacţia: Michaela Bocu, Adrian Chircă, Negoiţă Lăptoiu, Vasile Lechinţan, Constantin Rîpă, Iosif Viehmann.
Cu această ocazie, Fundaţia cuprinde în colegiul de onoare pe prof. univ. Dafin Mureşanu.
Anul 2015 marchează recunoaşterea revistei ORAŞUL de către Uniunea Universităţilor Clujene, care-şi asumă disponibilitatea de a colabora. Pentru noi, această decizie depăşeşte în importanţă aportul material al Uniunii, fără de care apariţia revistei ar fi fost o mare problemă.
Activitatea noastră este redată în tabelul anexat, din care extragem: 52 de expoziţii, 115 lansări de carte, 17 conferințe, 27 de spectacole, 8 ediții ale unor tabere. Revista ORAŞUL a apărut în 38 de numere, două 39-40 fiind în curs de apariţie. Am avut 417 colaboratori care au scris. Dintre colaboratorii noştri, ne onorează academicieni, profesori universitari de prestigiu, scriitori, poeţi, istorici, arhitecţi, artişti plastici, medici, „orăşeni” de diverse profesii şi angajamente sociale, preocupaţi cu toţii de ORAŞUL lor.
Deşi drumul parcurs nu a fost uşor, datorită angajamentului fiecăruia dintre cei care creează revista şi al colaboratorilor, ORAŞUL a putut să iasă la rampă cu 40 de numere. Privim în viitor cu convingerea că acesta ne aşteaptă cu încredere.
Menţionez că revista costă. Nu puţin. Iar ajutoarele financiare primite, chiar dacă nu acoperă toate cheltuielile, ne-au menţinut în viaţă!
Subliniez că această contribuţie, fără să fac un clasament funcţie de sumă, a venit astfel:
din fondul particular al familiei Carmen şi Ovidiu Turcu, mari iubitori ai neamului şi ai valorilor culturale a acestuia, care a găsit un prieten în Fundaţia Culturală CARPATICA;
din fondul asociaţiilor. Uniunea Universităţilor Clujene a căror onorabili rectori au votat în unanimitate pentru aderarea şi susţinerea activităţilor Fundaţiei Culturale CARPATICA legate de revista ORAŞUL;
Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca;
Primăriei Municipiului Cluj-Napoca;
Consiliului Judeţean Cluj;
Companiilor de apă şi transport public;
Consiliului Judeţean Maramureş;
Primăriei oraşului Şomcuta Mare;
Uniunii Arhitecţilor din România;
Ewer Neuro Pharma

Sperăm, în 2017, o dublă deschidere, una a noastră spre „Orăşenii Oraşului” prin înfiinţarea unei Academii deschise comunicării şi cealaltă care să vină spre noi din partea celor cu posibilităţi care să ne permită nu numai să existăm ci şi să ne dezvoltăm şi să realizăm propunerile făcute în cadrul Clujului Capitală Culturală Europeană:
Monumentul pentru şcoala clujeană de medicină;
Monumentul cardinal Iuliu Hossu;
Placă comemorativă pentru centenarul Marii Uniri”, este, în mare, povestea celor 20 de ani de Fundația și a celor 10 în care a văzut tiparul Revista de cultură urbană „Orașul”.

Nici un comentariu

Actual de Cluj