Analiză economică: România se îndreptă înspre o criză de personal în sectorul Educației
EconomieUncategorized by Actual de Cluj - iun. 27, 2022 0 148
Mai puțin de 1 din 10 profesori din România are vârsta sub 30 de ani, iar țara noastră se îndreaptă spre o criză de personal puternică în sectorul educației, arată o analiză Frames. În următorii 10 ani, este posibil ca peste 50% dintre profesori să iasă la pensie, astfel că educația unei întregi generații ar rămâne sub semnul întrebării. Asta mai ales în condițiile în care nivelul salarial extrem de redus va face ca și migrația către locuri de muncă mai bine plătite să se accentueze. O soluție optimă văzută de specialiști o reprezintă scutirea de la plata impozitului pe venit pentru profesori, la fel ca în cercetare, construcții, agricultură și IT.
Potrivit datelor Oficiului European de Statistică Eurostat, din cei 47.414 de profesori din învățământul primar din România, mai mult de jumătate (28.376) aveau, în 2020, vârsta de peste 50 de ani.
7734 dintre ei aveau vârsta între 55 și 64 de ani, iar 820 predau cu toate că au trecut de 65 de ani. Situația urmează același tipar, cu profesori în vârstă, și în învățământul gimnazial și liceal.
Datele Ministerului Educației arată că în învățământul preuniversitar românesc lucrează, în prezent, numai aprox. 19.000 de cadre didactice cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, în condițiile în care numărul total al profesorilor din țara noastră era, în anul școlar abia încheiat, de 208.642.
Cei mai mulți profesori tineri, cu vârsta între 18 și 30 de ani, sunt în Sibiu (14%), Cluj (13%), Giurgiu (13%) și București (12,32%), în timp ce, la polul opus, cei mai mulți profesori bătrâni sunt în județele Teleorman, Gorj și Caraș-Severin.
Statisticile arată că din totalul personalului din învățământul preuniversitar (290.087 persoane), peste jumătate (52%) lucrează în ciclul primar și gimnazial (27,2% în liceu și 19% în învățământul preșcolar). 208.642 sunt cadre didactice, 20.941 cadre auxiliare, iar 7484 personal administrativ.
Potrivit experților, nivelul ridicat de îmbătrânire a corpului profesoral reflectă un adevărat fenomen social pe care întreaga economie îl va resimți în următorii 10-15 ani.
,,Sunt peste 1,9 milioane de români, generația decrețeilor, care vor ieși la pensie și, din păcate, din urmă vin prea puțini tineri care să înlocuiască forța de muncă în majoritatea sectoarelor economice. Dacă în industrie, în construcții, în agricultură vom aduce cel mai probabil forță de muncă din Asia, în ceea ce privește educația, problema va fi una cu adevărat sensibilă – nu va mai avea, practic, cine să ne învețe copiii’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Statisticile Ministerului Educației arată că, în anul școlar 2020/2021, numărul personalului didactic din învățământul preuniversitar a crescut față de anul școlar anterior cu 1158 persoane dar, pe de altă parte, rămâne cu 552 de persoane sub nivelul din anul școlar 2017/2018.
Salarii
Potrivit specialiștilor, criza de personal din sectorul educațional poate fi rezolvată, pe termen lung, prin majorarea salariilor în așa fel încât pentru tineri să devină atractiv să urmeze această carieră de dascăl.
Autoritățile se gândesc la această soluție și, potrivit celor mai recente declarații, salariile ar urma să crească prin noua lege a educației, gândită să premieze performanța în mediul școlar.
Ideea salarizării pe bază de performanță nu e una nouă, fiind amintită și acum trei ani, de ministrul Ecaterina Andronescu. De atunci, însă, a rămas la nivel de intenție.
În prezent, profesorii sunt plătiți conform Legii salarizării nr 153/2017, care cuprinde salarizarea tuturor categoriilor bugetare. Iar salariile sunt foarte mici față de alte categorii bugetare.
Cele mai recente date, prezentate în presa de specialitate de autorități, arată că cel mai mic salariu în învățământul preuniversitar ar fi de 2.647 lei, pentru un profesor cu studii superioare de scurtă durată și grad didactic I, iar cel mai mare, fără sporuri și alte beneficii, ar fi al unui profesor cu studii superioare de lungă durată și încadrarea de grad didactic I, de 4709 lei.
O propunere legislativă, aflată în Parlament, vizează creșterea salariilor de bază de încadrare ale personalului didactic de predare, auxiliar, de conducere, îndrumare și control din învățământul preuniversitar. Dacă inițiativa ar fi aprobată, salariul de încadrare al unui profesor pentru anul școlar 2022-2023 ar putea astfel să înceapă la 4.718 lei și să ajungă la 6.273 lei.
Șansele de adoptare sunt însă reduse, având în vedere situația bugetară, așa cum de altfel sunt cele de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017, care vizează creșterea salariilor din acest sector.
Profesorii se uită cu speranțe, acum, la discuțiile legate de viitoarea Lege a Educației, care vizează o reformă din temelii a sistemului educațional, inclusiv pe zona salarială, arată consultanții.
Ministrul Sorin Câmpeanu declara, zilele trecute, că salariul unui profesor debutant ar putea să fie cât salariul mediu net pe economie (3.967 de lei la nivelul lunii aprilie 2022).
Potrivit unui raport al Comisiei Europene, investițiile pentru educație sunt printre cele mai scăzute din UE (3,7% din PIB față de 4,7%).
Autoritățile s-au angajat, de-a lungul anilor, că vor aloca anual echivalentul a 6% din PIB pentru educație. Acest prag nu a fost atins niciodată.
Eliminarea impozitului pe venit, o soluție eficace?
Potrivit specialiștilor, dincolo de discuțiile privind creșterea salariilor profesorilor la un nivel competitiv, care să facă atractivă această meserie pentru tineri, una dintre soluțiile care ar putea fi aplicată încă din noul an școlar 2022/2023 și care ar avea efecte concrete o reprezintă scutirea de la plata impozitului pe venit pentru profesorii din sistemul preuniversitar, atât din mediul public cât și din cel privat.
,,Scutirile de taxe au făcut ca domeniile care au beneficiat de aceste măsuri – IT/software în special, să înregistreze o evoluție semnificativă atât în privința numărului de salariați cât și a cifrei de afaceri. Beneficiile financiare ale acestei decizii au fost confirmate de către reprezentanții industriilor și de către autorități’’, a declarat expertul contabil Fabiola Tudor, director Fin Contexpert Management, citat în analiză.
La o medie salarială de 6287 lei brut (3678 lei net) în sistemul educațional, se plătește la stat o contribuție la pensie de 1572 lei, CASS de 629 de lei și un impozit pe venit de 409 lei.
O scutire a impozitului pe venit de 10% ar aduce, în medie, un câștig net de peste 400 de lei pentru fiecare profesor, iar impactul bugetar nu ar fi unul foarte mare. La 208.642 profesori din sistemul preuniversitar, ar însemna un efort bugetar de numai 85,3 milioane de lei, adică 17,2 milioane de euro anual.
Specialiștii propun și o reducere a contribuție de sănătate de la 10% la 5%. Aceasta ar aduce un efort financiar suplimentar de 65,7 milioane de lei/anual.
În total, statul ar trebui să suporte o scutire de taxe de aprox. 30 milioane de euro anual. Autorii analizei precizează că aceste calcule sunt relative și nu reflectă în totalitate grila salarială existentă în sistemul public și privat.
Potrivit inițiatorilor, ambele măsuri, indiferent de calculele financiare, ar trebui să fie aplicate inclusiv pentru personalul auxiliar (20.941 angajați).
Pentru a beneficia de aceste măsuri, ar trebui ca beneficiarii să fie angajați în cadrul unei institutii de stat/private autorizată/acreditată.
O altă variantă luată în calcul vizează instituirea unui salariu minim brut de 5000 lei pentru un program de 8 ore/zi cu normă întreagă sau/și 18 ore pe săptămână de predare.
Pe de altă parte, numărul școlarilor este în creștere. Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, în anul școlar 2021-2022 au fost înscriși 3.495.800 de elevi şi studenţi, cu 1200 de elevi mai mulți decât în anul şcolar/universitar precedent, 2020-2021, când populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3,494,600 elevi şi studenţi.
Este prima creștere de acest fel după 2014. Cei mai mulți copii la grădiniță / creșă și elevi sunt în București: 532.700 de persoane.
Datele publicate de INS pentru anul școlar 2021-2022 arată că în anul şcolar/universitar 2021-2022, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,1%, respectiv 15,4%).
Potrivit celui mai recent raport Eurydice al Comisiei Europene privind salarizarea profesorilor în Uniunea Europeană, în patru țări UE – Bulgaria, Ungaria, Polonia și România – salariul de bază al profesorilor nou angajați este sub 9.000 de euro pe an.
În alte opt țări ale UE (Grecia, Cehia, Estonia, Croația, Letonia, Lituania, Slovenia și Slovacia), salariile de bază sunt sub 20.000 EUR pe an.
Salarii de peste 50 de mii de euro se înregistrează în Danemarca, Germania, Luxemburg, Elveția și Liechtenstein, toate țările cu un PIB pe cap de locuitor ridicat.
În funcție de stat, salariile pot crește pe parcursul carierei unui profesor de la 12% (în Turcia) la 116% (în Portugalia). În plus, numărul mediu de ani necesari pentru a ajunge la vârful intervalului de salariu variază de la 12 ani în Danemarca la 42 de ani în Ungaria.
În Irlanda, Țările de Jos și Polonia, salariile de început ale profesorilor pot crește cu peste 60% în primii 15 ani de serviciu și chiar mai mult în anii următori. De exemplu, în Țările de Jos salariile de început cresc cu peste 76% deja în primii 15 ani de serviciu și cu până la 105% în anii următori.
Studiul privind dinamica și perspectivele sectorului educațional românesc a fost realizat în perioada 2-10 iunie 2022 de compania de consultanță Frames la inițiativa Liceului Teoretic Dr. Mioara Mincu și a Asociației Școlilor Particulare din România, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Educației, Institutul Național de Statistică, Comisia Națională de Prognoză, EUROSTAT și alte informații publice.
Estimările privind impactul scutirii de taxe pe salariile profesorilor și personalului auxiliar sunt relative, plecată de la datele existente în piață, și nu constituie o informație oficială, acreditată de statul român.
