Alexandru Cordoș: Este imperios necesar să dezvoltăm infrastructura medicală pe plan local, să fie dotată corespunzător. Una dintre prioritățile mele rămâne proiectul rețelei locale de policlinici, precum și finalizarea Spitalului Regional de Urgență Cluj (P)
ActualitatePoliticaTop News by Actual de Cluj - dec. 02, 2020 0 297
Președinte al PSD Cluj și candidat la Camera Deputaților, Alexandru Cordoș a vorbit pe larg, într-un interviu acordat Actual de Cluj, despre modul în care se reformează partidul său în prezent și despre strategia de a-și recâștiga forța politică. Cordoș a vorbit despre prioritățile pe care ar trebui să le urmărească administrația clujeană, dar și despre faptul că politicienii obișnuiesc să promit mai mult decât este realizabil. „Este o cutumă a clasei politice autohtone. Eu nu aș promite decât ceea ce consider că este realizabil în cei patru ani de mandat. Îmi iau o marjă de 15-20 % de nerealizare, dar nerealizare nu înseamnă nimic ci implementarea acelor proiecte în proporție de peste 50%. Orice proiect are în spate un vot ceea ce poate atrage contestații și amânări. Țin cont de aceste aspecte. Mai bine fac fără a promite decât să promit fără să fac. E normal ca populația să refuze clasa politică la nivelul încrederii, dar personal cred că a fi corect și eficient va schimba percepția publică asupra lucrurilor”, a spus Alexandru Cordoș.
1. Cum vedeți dezvoltarea Clujului pe termen mediu și lung, în ce domenii ar trebui realizate investiții și de ce?
Cluj-Napoca, la acest moment, mai exact de aproximativ 10 ani până în prezent, este cel mai atractiv oraș din România. Dezvoltarea de care au parte municipiul, zona metropolitană și județul este abia la început. Un oraș atestat istoric care a devenit deja un pol de dezvoltare regional are foarte multe de schimbat pentru a evolua așa cum ne-am dori cu toții. Dacă ne referim strict la municipiu și zona metropolitană, voi face referire la primele necesități care vor trebui implementate în actual mandat de patru ani:
-construirea de locuințe sociale (parțial bugetul local, parțial parteneriat public-privat);
-prioritate la atragerea resurselor financiare pentru construcția centurilor de nord-est, nord-vest și sud-vest ale Clujului;
– proiectarea și pornirea proiectelor care prevăd construcția inelelor aferente zonei metropolitane și proiectarea de noi căi de acces către zona metropolitană;
-construcția de noi drumuri către zonele extravilane și intravilane de la periferia urbei, zone care pot deveni cartiere noi ale municipiului;
– extinderea rețelelor de utilități către zonele limitrofe ale localității;
-colectarea eficientă a deșeurilor și implementarea colectării selective a deșeurilor;
-modernizarea piețelor de cartier pentru asigurarea calității alimentelor și mărfurilor comercializate;
– construirea de noi creșe și grădinițe urmărindu-se asigurarea fiecărui copil un loc la creșă și grădiniță (o soluție poate fi parteneriatul cu mediul de afaceri, agenții economici care construiesc noi cartiere rezidențiale trebuie să investească alături de primărie în infrastructură educațională);
– asigurarea unui nivel de calitate comparabil al tuturor instituțiilor de învățământ în așa fel încât indiferent de ce cartier sau de comunitatea din zona metropolitană de care aparține instituția unde își face studiile copilul, acesta să beneficieze de servicii egale calitativ;
– amenajarea zonelor împădurite din Sf. Ion și Făget în vederea creării de noi parcuri și zone de agrement;
-implementarea sistemului inteligent de iluminarea stradală la nivelul întregului municipiu prin utilizarea tehnologiei LED și după caz, alimentarea cu celule fotovoltaice: amenajarea zonelor împădurite din Sf. Ion și Făget în vederea creării de noi parcuri și zone de agrement;
-continuarea proiectului care vizează reînnoirea flotei companiei de transport public prin achiziționarea de autobuze electrice; gratuitate deplasării prin intermediul transportului public a medicilor de familie și a cadrelor medicale care se deplasează la domiciliul pacienților.
2. Ce schimbări ar trebui să facă social-democrații pentru a deveni o forță politică la Cluj?
Schimbarea deja se produce. Dacă ați studiat lista candidaților pe care PSD, organizația județeană Cluj, o propune pentru Parlamentul României, cred că răspunsul vine de la sine. Dincolo de experiența unor oameni grei care au performat nu doar profesional ci și politic, și aici l-aș nominaliza pe profesorul universitar Vasile Dîncu, și de ce nu?! și pe mine, Alexandru Cordoș, PSD Cluj propune oameni care au calitate, au dovedit performanțe notabile în mediul profesional în care activează fiecare (aici i-aș menționa pe profesorul doctor, Patriciu Achimaș-Cadariu, liderul sindical și fost director general al Poștei Române, Ovidiu Săcară) și pot aduce plus valoarea care a lipsit parlamentarilor români din ultimele mandate. Performanța, nu doar cea politică, aduce vizibilitate, notorietate și deja putem vorbi despre forța pe care dumneavoastră ați menționat-o în întrebare. Nu poți emite pretenții dacă nu ai calitate și nu faci performanță, dar mai ales dacă nu te lupți pentru bunăstarea comunității care ți-a dat votul, pentru că votul înseamnă o responsabilitate enormă, înseamnă încrederea clujeanului că tu îi poți schimba viața în bine.
3. Ce considerați că au neglijat actualii liderii ai administrației publice locale, în ultimii 10 ani, și ce credeți că ar fi făcut mai bine pentru Cluj un partid precum PSD?
PSD ar fi fost mai apropiat de oameni, de nevoile lor. Ar fi fost prioritare problemele comunității, dar mai ales rezolvarea acestora, nu ne-am fi axat strict pe o dezvoltare comunitară pe orice direcție și oricum, doar să fie identificată ca dezvoltare. PSD ar fi ales o strategie de dezvoltare echilibrată, calibrată egal pe fiecare cartier al Clujului, pe fiecare comunitate din zona metropolitană. Personal, dacă aș fi fost în situația de a fi un factor decizional la nivel local, aș fi pus în aplicare ideea colegului nostru, Valentin Cuibus, și aș fi propus fiecărui cartier să inițieze un consiliu local format din 3 – 5 oameni reprezentativi care pot veni cu propunerile specifice cartierului la fiecare ședință de CL și în programul de audiențe. Dacă există voință se poate implementa un program de audiențe lunare la sediile primăriilor de cartier și trimestrial întâlniri cu acel consiliu aferent fiecărui cartier. Mai sunt foarte multe lucruri care pot fi schimbate în bine…
4. Enumerați 3 priorități pe care le aveți în vedere în cazul în care veți ajunge din nou în Parlament.
Principalele mele obiective vizează în primul rând problemele cu care se va confrunta noul parlament, ce vor fi multiple, diverse și urgente, atât în plan național cât și în plan regional. Prioritatea mea este îmbunătățirea infrastructurii sociale, menținerea locurilor de muncă asigurând totodată dezvoltarea României. Având în vedere situația sanitară prin care trecem, consider imperios necesară dezvoltarea infrastructurii medicale pe plan local, dotarea corespunzătoare a acesteia, prioritatea mea principală fiind asigurarea finanțării Spitalului Regional de Urgență Cluj, în vederea finalizării acestuia și nu în ultimul rând dezvoltarea rețelei locale de policlinici. Un proiect foarte important pentru mine, l-aș putea numi proiect apropiat sufletului meu, este deblocarea finanțării proiectelor incluse în ”Legea muntelui”. Această lege este extrem de benefică pentru micii intreprinzatori (fermieri) din zona montan rurală, dar mai ales pentru cetățenii care locuiesc în acele zone. ”Legea muntelui” este o lege gândită de cel mai performant ministru al agriculturii din perioada postdecembristă, respectiv social-democratul Petre Daea.
5. Ce aveți să vă reproșați în delunga dvs activitate de om politic și ce aveți să le reproșați, în general, politicienilor care s-au perindat prin Parlament în ultimii 25 de ani?
Nu cred că sunt eu în măsură să-i judec pe alții. Experiența m-a învățat că cel mai ușor este să emiți prejudecăți și să dai verdicte asupra oamenilor și a acțiunilor lor. Eu nu voi face asta, dar îmi permit să fiu sincer cu dumneavoastră și cititorii dumneavoastră. Politicienii promit mai mult decât este realizabil. Este o cutumă a clasei politice autohtone. Eu nu aș promite decât ceea ce consider că este realizabil în cei patru ani de mandat. Îmi iau o marjă de 15-20 % de nerealizare, dar nerealizare nu înseamnă nimic ci implementarea acelor proiecte în proporție de peste 50%. Orice proiect are în spate un vot ceea ce poate atrage contestații și amânări. Țin cont de aceste aspecte. Mai bine fac fără a promite decât să promit fără să fac. E normal ca populația să refuze clasa politică la nivelul încrederii, dar personal cred că a fi corect și eficient va schimba percepția publică asupra lucrurilor, dacă nu față de un partid politic, măcar față de omul pe care l-au creditat în calitatea sa de om politic. Oamenii au ajuns să voteze oameni nu partide și politici publice. Partidele mai înseamnă ceva în mediul rural și în orașele mici, probabil și cele medii, dar omul, candidat politic, numele, realizările, performanțele, calitățile și defectele lui, sunt ceea ce contează.
6. Se îndreaptă România într-o direcție bună? Câteva argumente ar fi binevenite.
Eu spun că da! Am pornit pe un drum care nu acceptă cale de întoarcere. Suntem în NATO, Uniunea Europeană, suntem la masa negocierilor alături de cei mari, chiar dacă unora li se va părea puțin forțată afirmația mea. Avem acces la fonduri europene consistente, trebuie doar să fim serioși în scrierea proiectelor pentru atragerea fondurilor, dar mai ales în construcția echipelor de implementare a acestor proiecte. Se impune să fim serioși în orice proiect gândim pentru România, pentru județul Cluj, indiferent de mărimea acestuia, de fondurile alocate pentru implementarea acestuia. Cu puțin mai mult discernământ, cu un control mai adecvat al orgoliilor și cu o colaborare transpartinică eficientă, România ar putea ajunge acolo unde merită, pentru că personal, consider că România și noi, românii, avem tot ce ne trebuie pentru a reuși!
Acest text are caracter de ADVERTORIAL
