Acuzații dure după protestele de stradă din Cluj: „Partide și diverse grupări infiltrate, agitatori, diversioniști”

Ce s-a adunat după patru zile în stradă, în Cluj-Napoca, post #Colectiv. S-a reușit ceva? Ce listă de revendicări merge din orașul care se proclamă Capitală a Transilvaniei în Capitala adevărată a țării? Una cu lucruri normale cerute de stradă. De ce rezistă un om să iasă timp de patru zile în stradă, la proteste? Răspunde un petroșănean care locuiește de 6 ani în Cluj, cel care a patentat pancarta electronică de protest în 2014, tot în stradă la Cluj și și-a cumpărat anul acesta și megafon.

„Sfat de la mama, Stai liniștit!”. Robin răspunde: „Am stat liniștit și prea mult, deja mor oamenii în țară de liniștiți ce am stat”. Și-a luat un megafon și baterii în Ziua 4, contra diversiunilor de la proteste, și a ieșit în Piața Unirii în fiecare zi, post #Colectiv, începând de miercuri. Iese și diseară în Piața Unirii. E împotriva diversioniștilor, regaliștiștilor  sau a celor ce scandează „Uniți Salvăm” , dar este convins că „idealurile străzii se vor rafina și se vor transmite mai departe”.

sursa foto: Robin Molnar – Facebook

Robin are 33 de ani și e din Petroșani. Are blog – robintel.ro. E activ pe Twiteer și Instagram. A stat sub un an în Timișoara și de 6 ani locuiește în Cluj-Napoca. E inginer la o companie clujeană. A ieșit în stradă și la protestele anti Ponta de anul trecut. Cu prima pancartă electronică de protest. Și a fost remarcat de cunoscuți. „În buzunar aveam și un micro-proiector cu acumulatori, cu care proiectam mesajul nostru pe zidurile din jur”, explică ulterior postărilor efectuate de cunoscuți de-ai săi, după zilele cu proteste. Acum are tabletă, dar fără băț. Și megafon. Și baterii pentru megafon. A fost în fiecare seară în stradă, post #Colectiv, în Cluj-Napoca. Își triază prietenii pe facebook, le dă unfriend regaliștilor și nu vrea să fie asociat cu mișcarea „Uniți Salvăm”.

Dar continuă să iasă în stradă. Sâmbătă seara a plecat din stradă, după ce la Prefectură se scanda „Uniți Salvăm toată România”. „Au luat bani de la ruși”, își explică Robin opțiunea de a nu se asocia cu această mișcare. „Când am plecat în marș, protestul a fost decent. După ce am trecut de prefectură, s-a scandat că Uniți Salvăm… o inepție cu care nu sunt și nu pot fi de acord. Întrucât protestul a deviat, nu m-am simțit moralmente obligat să-l continui, deci am plecat. Da, Uniți Salvăm a declanșat vocea străzii. Și am tot văzut ce fac cei de la UnițiSalvăm, adică am văzut cum deturnează orice protest și-l duc în sfera ridicolului. În momentul în care au luat bani din Rusia, s-au compromis.Sunt niște mercenari. Or, adevărul nu pote fi cumpărat”. A făcut o hartă a diversioniștilor din Piața Unirii.

sursa: robintel.ro

După 4 zile în stradă avem o listă de revendicări de trimis la București celor care ne conduc?

Iată lista lui  Robin Molnar: O listă cu doar 10 puncte este o listă scurtă.

1. Demisia/ demiterea lui Ciorbea din funcția de Avocat al Poporului și înlocuirea acestuia cu cineva care să ne reprezinte interesele. Victor Ciorbea a fost prim-ministru pe vremea când s-a înființat instituția Avocatului Poporului (Legea nr. 35/1997) și a fost numit parcă fix pentru a discredita această instituție creată în mandatul său. Practic, avem de-a face c-o bătaie de joc la adresa noastră.

2. Parlament cu 300 de aleși, fără imunitate, fără vot secret și fără pensii speciale.

3. Legi electorale echitabile (2 tururi de scrutin la locale, vot electronic și vot prin corespondență la toate nivelele).

4. Lustrație. Prea mult timp securtiști ținuți în poziții-cheie au frânat dezvoltarea țării pentru a-și dezvolta ei buzunarele. Ajunge! Este cazul ca șefii de sindicate să nu mai fie și membri de partid, este cazul ca șefii de birou, de catedră și de ce-o fi să nu mai fie implicați și numiți politic, este cazul ca factorul decizional să plece din mâna politicului și să se transfere în spațiul competențelor.

5. 6% din PIB la educație. Până acum ne-am zgârcit la bani și protestele au ajuns să ne fie dejucate de indivizi care scriu mizerii precum „Protectia Ta, impotriva atacurilor energetice de la distanta”, după cum s-a întâmplat vineri la Cluj, când protestul a fost dejucat de Horia Cristea, care a venit bine-mersi pe la 19:20 și, cu oamenii de la Uniți Salvăm Nimic, folosindu-se de larga lor experiență în materia protestelor de stradă, i-au luat pe oameni și i-au plimbat până în Mămăștur și pe unde chiar nu aveau nicio treabă să fie.
6. Transparență administrativă. Vrem să știm unde se duc banii de sănătate care nu ajung în servicii medicale, vrem să știm unde ajung banii de infrastructură, care nu se traduc în drumuri mai bune și autostrăzi mai multe. Vrem să știm care este structura deciziei ca să înțelegem cum eliminăm birocrația, respectiv cum reducem fiscalitatea.

7. O separare reală a puterilor în stat. Un membru al legislativului (parlament) nu ar trebui să fie și membru al executivului (guvern), pentru că el șutează, el trage la poartă, ca să zic așa. Nu este corect, nu așa trebuie să funcționeze o țară normală.

8. Dintre revendicările de aseară, una dintre cele mai întâlnite se referă la transformarea României într-un stat cu adevărat laic, în care cultele religioase să nu mai fie finanțate de la bugetul de stat. În locul lor, se dorește finanțarea spitalelor și a educației, iar oamenii sunt din ce în ce mai vehemenți cu această cerință. Probabil că, încălzindu-se la flacăra lumânării, le-a ajuns bisturiul la os. Eu sunt un ateu declarat și am avut un ușor conflict etic să vorbesc despre asta, sau să scandez. Dar asta este ceea ce au dorit oamenii, este ceea ce în scris au cerut, nu aveam dreptul moral de a le cenzura cererile, chiar dacă acestea m-ar fi pus pe mine într-un vădit conflict de interese. Până la urmă, ce valoare ar avea participarea mea la un protest, orice protest, dacă m-aș fi pus de-a curmezișul său?

9. Confiscarea reală a averilor dobândite ilegal. Oamenii onești se trezesc cu conturile blocate pentru sume ridicole, în timp ce marii corupți sunt bine-mersi. Nu este corect, niciodată nu va fi corect, deci situația actuală trebuie corectată de urgență.

10. Un guvern tehnocrat, care să nu fie ros de rugina corupției și a intereslor transpartinice. Pe de altă parte, un guvern doar de tehnocrați nu ne va rezolva problemele, pentru că în continuare vom avea șefi de cabinete numiți politici și alte structuri executive infestate politic. Or, unde sunt numiri politice, este doar o minimă competență, aspect care nu mai satisface nevoile actuale de eficiență și transparență administrativă.

– Cum e vocea străzii din Cluj?

Robin: – Diversă, așa cum este și firesc să fie.

– Ce e bun în stradă?

R –  Un lucru bun, totodată și rău, este că revolta pare să se acumuleze, nu să se disipeze de-a lungul protestelor. Desigur, manifestarea revoltei fluctuează ca intensitate de-a lungul vremii. Se pare că revolta rămâne, ceea ce creează premisele unor grave probleme politice în anii ce vor veni. Pe de altă parte, este bine că oamenii înțeleg ce este politica și cu ce-i afectează pe ei. În general, este bine să știi pe ce dai banii.

– Ce lipsește în stradă?
R –  Nu ne lipsește naivitatea, astfel încât ajungem să strigăm inepții precum „Uniți salvăm toată România”, deși în România se moare în continuare de foame, de mizerie prin spitale, din cauza infrastructurii proaste și a serviciilor proaste. Un pic mai multă sobrietate morală și intelectuală cu siguranță nu ne-ar strica. De asemenea, nu ne lipsește compasiunea și revolta. Dar ne lipsește curajul de a merge mai departe pe firul logic la ceea ce ni se spune. Plus de asta, constat că ne lipsește etica. În primul rând, o țară de oameni cinstiți nu poate fi condusă de hoți. În al doilea rând, ne vom salva nu fiind uniți, după cum greșit se scandează, ci ne vom salva doar apelând la etică, adică la principii, nu la explicații și nici la apologie. Piața este formată din oameni, ca un tot unitar, cu plusurile și minusurile lor, ceea ce determină plusurile și minusurile ei. Aș vrea să mai lucrăm un pic la asta pentru că, după cum s-a văzut în ultimul sfert de secol, bunele intenții nu sunt îndeajuns. Este nevoie de mult mai mult, întrucât simpla enunțare a unor principii nu valorează nimic fără croiala etică prin care acestea să fie implementate și respectate.

– Cât rezistă un om în stradă în Cluj?

R-  Un om fără o stradă nu este decât un idealist. Un om cu o stradă de alți oameni este o forță. Ca atare, deși omul poate să plece, idealul rămâne și se propagă la alți oameni. Plecarea unui om din piață nu este doar o părăsire a unui loc, nu este o renunțare la un ideal, ci este o oportunitate pentru un alt om de a veni în piață și a ocupa locul rămas gol. Ca atare, cât rezistă un om în piață devine irelevant, în contextul în care idealul rămâne doar un ideal și se cristalizează în concret doar mult mai târziu.

–    Ce vor oamenii?
R – Oamenii vor lucruri normale, corespunzătoare contextului spațio-temporar în care ne găsim: vor vot mai liber, inclusiv pentru cetățenii din diaspora, oamenii vor ca al lor vot să conteze și să fie relevant, nu ca acum, când relevanța votului este diluată de legi electorale strâmbe, cu vot pe liste și praguri și alte zeci de piedici. Oamenii vor un guvern care să-și facă treaba corect, pentru că un cabinet vine și altul pleacă, dar nevoia oamenilor de infrastructură, de servicii, de normalitate și de progres rămâne. Oamenii, pur și simplu, vor normalitate și progres.

–    Cum crezi se va termina episodul vocea străzii și proteste #Colectiv?
R-  Ca manifestare fizică, probabil că protestul #Colectiv de la Cluj s-ar putea încheia chiar în momentul în care vă scriu aceste rânduri. Dar, după cum bine ați sesizat, acesta este doar un episod din lungul serial al democrației Românești, iar “serialul” devine din ce în ce mai interesant și mai plin de suspans, cu din ce în ce mai mulți actori și din ce în ce mai puțini spectatori pasivi.

– De ce iese un ITist în stradă?
– Nu m-aș defini ca fiind în primul rând ITst. Întâiul meu loc de muncă a fost unul în care săpam șanțuri, într-o zi cu lopata, iar în cealaltă cu târnăcopul, ca să nu mă plictisesc. Vedeți Dumneavoastră, eu m-am ridicat din șanț, fără a fi fost musai băut. Ca atare, la protest am venit în calitate de om care simte obligația morală ca, atunci când vede că ceva este greșit, să încerce să îndrepte. Iar aceasta nu este o calitate specifică unei profesii.

– Ce crezi că se va schimba?

R-  Cred că idealurile străzii se vor rafina și se vor transmite mai departe. Cred că idealurile noastre de astăzi vor fi realizările noastre de poimâine și mai cred că idealurile noastre formează un organism viu care evoluează, crește, se îmbolnăvește, dar nu moare, ci renaște într-o altă formă. Nu sunt naiv, știu că societatea – și umanitatea, în ansamblul ei – nu are o evoluție liniară. Aș vrea, totuși, să nu mai repetăm gravele greșeli ale trecutului. Prea mulți oameni au murit, prea mulți oameni au suferit, hai să ne ridicăm la înălțimea sacrificiului anterior, astfel încât toate acestea să nu fi fost în zadar.

– Cum vezi Clujul protestatar?
R- Prin specificul cosmopolit și orientat spre tineret și studențime, cred că în acest moment Clujul este unul dintre cele mai libere orașe din țară. Participând la foarte multe proteste, ar fi incorect să nu remarc profesionalismul jandarmeriei, care n-au interferat cu libertatea de exprimare publică a ofului comunității. Este un lucru de apreciat, cum de apreciat este și toleranța altor autorități față de manifestațiile noastre decente și lipsite de incidente. Ca atare, cred că la Cluj se va protesta în continuare și cred că aceasta este sămânța viguroasă de care atât comunitatea, cât și democrația, are nevoie.

– Ai adus si anul acesta prima proclamată pancartă electronică de protest?
R-  Nu, dar am avut tabletele la mine, doar că fără mâner.

–     Te-ai gândit să faci un business din ea?
R-  Firește. Pe termen lung, totuși, cred că aș avea mai mult de câștigat prin progresul socio-economic izvorât din protestele de stradă. Dacă doar eu aș avea de câștigat din aceasta, nu m-ar ajuta cu nimic și pe nimeni altcineva n-ar ajuta cu nimic, ceea ce înseamnă că aș vinde produse în care nu cred, aspect care nu se mulează pe construcția mea etică.

– Ești implicat politic? Te-ai gândit vreodată să te intri într-un partid? Sau să lucrezi pentru stat?

R – Nu sunt implicat politic, deși am fost membru TSD în liceu, pe la începutul anilor 2000, când am avut deosebita dezonoare de a-l cunoaște personal pe Haralambie Vochițoiu și Adrian Năstase.
În ceea ce privește munca la stat, pot să înțeleg de ce unii oameni o preferă. Doar că mie nu mi se potrivește, eu vreau altceva. Totuși, dacă ar fi fost să lucrez pentru comunitate, mi-ar fi plăcut să fi fost judecător sau militar. Pe de altă parte, cred că noi, adică atât eu, ca simplu cetățean, cât și oamenii care lucrează la stat, am avea de câștigat dacă am renunța la paradigma de lemn numită “muncă la stat” și am aduce-o în mileniul nostru, aproape de dorințele noastre, înlocuind-o cu „munca pentru comunitate”. Statul este abstract, dar oamenii nu sunt.

Nici un comentariu

Actual de Cluj