Activiștii cer un nou culoar de mobilitate pietonal și velo, între Cluj și Baciu, cu prilejul dezbaterii publice a proiectului imobiliar propus pe platforma Armătura
ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - ian. 15, 2025 3 677
Un culoar de mobilitate ecologic pe malul pârâului Nadăș, între Cluj și Baciu, trebuie să facă parte cu adevărat din strategiile orașului, spun activiștii din oraș. Mai ales, având în vedere că s-a inițiat un proiect de restructurare a platformei Armătura din zona Gării, cu vedere la acest pârâu, proiect prin care se propune construirea a peste 1000 de apartamente, însă care aduce beneficii foarte puține pentru viitorii locuitori.
Activistul Adrian Dohotaru a arătat public că a cerut deja în faza preliminară a dezbaterii Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Armătura ca Primăria să aibă în vedere crearea unui astfel de culoar și atrage atenția că proiectul propus pe platforma de 4 hectare nu garantează, prin amenajările propuse, că va putea genera o astfel de zonă continuă, de-a lungul pârâului Nadăș, zonă vitală pentru deplasările rapide, având în vedere că drumul DN1 F, între Cluj-Napoca, spre Baciu via Zalău este extrem de aglomerat.
„Din păcate, astfel de proiecte majore sunt sub radarul opiniei publice, ceea ce arată că orașul nostru este destul de provincial la nivelul dezbaterii de idei și strategii. În calitate de președinte al Asociației Societatea Organizată Sustenabil SOS și vicepreședinte al Rețelei pentru Natură Urbană, am solicitat răspuns în scris de la primărie, nu de la proiectant ori investitor, la următoarele propuneri de îmbunătățire pentru PUZ Armătura. Unele propuneri se aplică și pentru alte PUZ-uri de regenerare urbană de-a lungul Nadășului și Someșului, în zona industrială, unde se preconizează dezvoltare imobiliară de câteva miliarde de euro, cea mai mare concentrare de capital imobiliar din țară. Până la finalul săptămânii trecute, se puteau trimite propuneri pe marginea Planului Urbanistic Zonal la Armătura. Densitatea mare în zona gării e necesară, dar nu cu un Coeficient de Utilizare a Terenului (CUT) de 3.8, în condițiile în care riscul este de a aglomera cu trafic auto zona, dar și ca spațiile verzi și în general cele publice să fie ocupate de mașini parcate. În consecință, un CUT mai mic e dezirabil. Cerem un PUZ sau un Master Plan de regenerare urbană la Nadăș, întrucât 200 de metri de acces la cursul de apă e prea puțin și necorelat cu alte investiții recente la apă din vecinătate, unde sunt ziduri sau chiar două rânduri de garduri la apă. Propunem un coridor ecologic, coerent și continuu, cu zeci de mii de copaci conservați și cu valorificarea unor specii protejate de tipul castorilor, între Cluj și Baciu. Totodată, cerem mai ales un coridor de mobilitate cu alei pietonale și velo, plus mobilier urban, care pot să scoată zilnic mii de oameni din traficul auto între cele două localități, pe modelul proiectului metropolitan la Someș”, a arătat activistul Adrian Dohotaru.
PUZ-ul de restructurare urbană (platforma industrială Armătura) str. Gării – str. Brândușelor a fost pus în consultare publică la finalul anului trecut de către Primăria Cluj-Napoca. Proiectul este semnat de biroul TransForm al arhitectului Vlad Negru.
Prin documentație se propune construirea pe platforma de peste 4 hectare a unui ansamblu mixt de blocuri cu parter și zece etaje cu funcțiunea dominantă de locuire colectivă dar și funcțiuni de comerț, servicii, terțiare, turism și învățământ. Proiectul este adiacent pârâului Nadăș. În prima etapă, proiectanții au propus realizarea unui prim bloc de locuințe, a unei creșe și a infrastructurii. Într-o a doua etapă, după luna ianuarie 2027, se propune construirea restului de blocuri. „După finisarea construcțiilor se va realiza spațiul pentru circulațiile pietonale și se vor amenaja spațiile verzi și se va realiza transferului de proprietate a obiectivelor de utilitate publică propuse către domeniul public – teren de 1695 de metri pătrați pentru realizarea unei creșe, o suprafață verde de peste 2600 de metri pătrați, peste 539 de metri pătrați pentru modernizarea străzilor Gării și Oașului Fundătură și realizarea unei stații de autobuz. „În total, un procent de aproximativ 12 % din totalul suprafeței reglementate va trece în proprietatea municipiului Cluj-Napoca. În viitoarea dezvoltare se va păstra și integra turnul de de apă, a bucății de cale ferată ce deservea platforma Armătura și a unora din elementele constructive ale clădirilor industriale”, mai arată proiectanții.
Pe partea de circulație se propune regularizarea străzii Oașului Fundătură, la 3 benzi de circulație auto și trotuar de 1,5 m, modernizarea străzii Gării prin adăugarea unei benzi pentru a fluidiza circulația din intersecții, asigurarea unei stații de BUS cu lungimea utilă de 30 de m, circulație pietonală de 2 m înspre amplasament, amenajarea intersecției tip “T” a străzii Oașului Fundătură cu strada Gării, care va beneficia de spațiu de stocaj pentru virajul la stânga, amenajarea trecerilor de pietoni cu instalații de supra-iluminare.
Ansamblul are nevoie de 1293 de parcări din care 1.119 pentru apartamente, 28 comerț, 46 alimentație publică, 1 gym, 85 birouri, 13 hotel, 5 creșă. Sunt prevăzute stații de încărcare pentru mașini electrice și 1.233 parcări velo. Parcajul necesarului de autovehicule și de biciclete se va realiza în interiorul parcelei.
Cine sunt investitorii în proiectul imobiliar de la Armătura
Beneficiar al proiectului imobiliar este KORO LANDO REAL ESTATE, firmă din Răscruci, Cluj, cu obiect de activitate – cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii, care, potrivit termene.ro, are ca acţionar majoritar societățile Urban River Development (peste 50%), Herz Armaturen Austria (37,5%) și Gojo GMBH (12,5%).
Potrivit aceleiași surse, administratori sunt: Brujan Constantin (din Petroșani), Gheorghe Gabriel (din București), Haider Matthias (cetățean austriac, director al fabricii Armătura) Heunbach Johann Gabriel (cetățean austriac), Hose Spevacek Peter (cetățean austriac) și Gavril Marius Zaharia (din Maramureș).
Gheorghe Gabriel apare acționar alături de Adam Laszlo, fost director al Casei de Cultură a Studenților și fost membru PDL dar și de Mariu Radu Gheorghe (patron de service auto, potrivit mediei locale) în firma Tag Imob Real Estate Inovation din Cluj-Napoca, cu sediu în Borhanci. Compania are un proiect autorizat pe strada Dunării cu peste 130 de apartamente. El mai apare acționar și în alte societăți printre care Lux Inchirieri dau Gam Ristorante în Voluntari.
Gavril-Marius Zaharia este cel care a dezvoltat în România lantul de mâncare sănătoasă FruFru împreună cu Heunbach Jahann Gabriel din familia austriacă care deține afacerea cu vopsele Heunbach, cu fabrici în Germania, India sau SUA.
Marius Zaharia Gavril e acționar în mai multe societăți, printre care Urban River Development sau Urban Space Management și a dezvoltat mai multe proiecte imobilaire de lux, unele premiate, în București. El este asociat și cu Dragoș Simuc, cel care a recumpărat afacerea Frufru și Urban Monkey, după ce a fost vândute inițial către gigantul Unilever.
Terenul Armătura este grevat de obligații de mediu, potrivit informațiilor din media locală, având în vedere activitățile industriale derulate.
Privatizată în 1996, iar un an mai târziu listată la Bursa de Valori București, societatea Armătura activa în domeniul armăturilor metalice având ”experienţă în producţia de armături pentru instalaţii termice şi de alimentare cu apă si gaz, înglobând azi în portofoliul de produse peste 1.500 de articole”. E cotată la Bursa de Valori București din 1997 iar din 2004 acționar principalul era Herz Armaturen Austria.
Potrivit ultimul raport publicat, sociatatea figurează ca activă pe strada Gării, unde ar derula și activități de producție.
Consultarea publică privind proiectul a avut loc între 18 decembrie 2024 – 10 ianuarie 2025, urmând ca documentația să fie discutată în Comisia de Urbanism a Primăriei.
Pe „activişti” câţi oameni i-au votat? Câţi cetăţeni reprezintă ei, din numărul total de locuitori din Cluj-Napoca?
Se mai construiesc aprox.700 apartamente în spate la Dedeman,plus câteva sute pe platforma Mucart și vor fi aceleași străzi în zonă cu mici modificări plus traficul de tiruri spre Baciu(oare se vor scoate cu centura care se face?),pe str.Maramuresului circula tiruri ,deși la capetele străzii sunt semne peste 3,5tone interzis….În concluzie,in zonă circula tiruri,trenuri,avioanele zboară numai vapoarele lipsesc, dar poate le aduc pe Nades și va fi o harababura ,cred.
1300+încă 700 de apartamente în spate la Dedeman + câteva sute pe platforma Mucart pe aceleași străzi, care acum sunt aglomerate….tiruri, autoturisme, trenuri,avioane pe sus…..lipsesc vapoarele(poate pe Nadaș).