Ministrul cercetării și-a ridicat în cap cele mai mari universități din țară: „pune în pericol integritatea sistemului național de cercetare”. Ce îi reproșează
EducaţieTop News by Actual de Cluj - apr. 29, 2017 0 357
Ministrul cercetării Șerban Valeca și-a ridicat în cap cele mai mari universități din țară, între care și „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, la doar câteva luni de la numire, după decizii care, spun reprezentanții acestor universități, sabotează cercetarea științifică.
Consorțiul Universitaria, ce reunește cele mai mari cinci universități din țară – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia de Studii Economice din București – trimite scrisoare deschisă premierului Sorin Grindeanu, în care acuză ministrul că pune în pericol integritatea sistemului național de cercetare, prin „câteva situații flagrante”. Astfel, Valeca a desființat toate consiliile consultative cu atribuții în cercetare și care, prin noua structură guvernamentală, au fost preluate de Ministerul Cercetării și Inovării. „Este important de știut că procesul de constituire a acestor consilii a fost coordonat în 2016 de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și a cuprins etape consolidate prin intermediul unui dialog continuu cu mediul de cercetare din țară și din Diaspora. Astfel, consiliile numite în 2016 au asigurat nu doar reprezentativitatea sistemului de cercetare, în întreg ansamblul său, ci și respectarea unor standarde profesionale și morale ridicate, în corelare cu practicile internaționale”, arată Consorțiul. Astfel, adaugă acesta, momentul pe care cercetarea românească îl trăiește acum „este unul extrem de îngrijorător nu doar pentru România recentă, ci și pentru cea viitoare, fiind puse sub semnul întrebării mecanisme și principii de bază pentru orice sistem de cercetare solid”.
Consiliile consultative numite de Valeca, adaugă consorțiul în scrisoarea deschsiă, „ridică semne serioase de întrebare cu privire la procedura de selecție și la intențiile reale față de atribuțiile acestor organisme”. Universitaria e privat de reprezentarea corectă în aceste consilii, consideră acesta – cele cinci universități au cea mai bogată producție științifică, adică peste 50% din cercetarea existentă la nivel național, dar sunt reprezentate în mai puțin de 10% din structura nominală a consiliilor. „Se poate observa flagrant cum institute de cercetare nereprezentative pentru sistem sau universități care nu au fost niciodată incluse în clasamentele internaționale au privilegiul unei prezențe semnificative în cadrul acestor consilii. Mai mult, sunt membri care nu se bucură de o reputație aleasă în rândul colegilor noștri cercetători, unele dintre probleme fiind semnalate și de mass-media”, arată consorțiul.
„Având în vedere importanța acestor consilii consultative pentru credibilitatea și consolidarea comunității științifice românești, considerăm că demersul domnului ministru Șerban Valeca este unul care contravine grav acestui deziderat. Mai mult decât atât, acțiunile ministrului Cercetării Inovării riscă să așeze știința românească la periferia sistemului internațional de cercetare. Toate eforturile întreprinse în ultimii ani, care au vizat nu doar creșterea reputației cercetării românești, ci și alocări financiare mai mari, vor fi anulate ireversibil”, subliniază consorțiul.
Astfel, prin Actul adițional nr. 10/2017 la contractul de finanțare a Planului Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare, semnat între Ministerul Cercetării și Inovării și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, sunt eliminați evaluatorii străini din procesele de evaluare a proiectelor de cercetare. „Implicarea acestora ca evaluatori va fi o situație de excepție, fiind stipulat în document că prezența lor va fi posibilă „numai în cazul în care nu există niciun specialist disponibil la nivel național”. Dacă cercetarea românească a reușit să își câștige locul în comunitatea internațională, aceasta se datorează, într-o măsură covârșitoare, evaluatorilor și experților străini care au acceptat să vină cu expertiza lor. Implicarea experților internaționali reprezintă o practică internațională curentă, iar eliminarea acestora va periclita obiectivitatea și seriozitatea procesului de evaluare a proiectelor științifice”, mai arată reprezentanții celor cinci universități.
O altă situație reclamată de aceștia, despre care ei spun că e una „alarmantă”, o reprezintă un alt aspect stipulat în actul adițional, respectiv cel că „selecția la nivel național are la bază utilizarea echilibrată a resurselor umane din toate regiunile de dezvoltare, acordându-se prioritate problematicii și priorităților regionale ale cercetării științifice aplicate”. „Acest principiu de selecție reprezintă o abdicare fățișă de la criteriile care definesc însăși cercetarea științifică: relevanța și excelența. Aspectele cantitative, în detrimentul celor calitative, coroborate cu perspectiva exclusiv regională, pun în pericol internaționalizarea cercetării românești, conectarea la tendințele științifice internaționale și relevanța cercetării românești în raport cu cea globală”, arată scrisoarea deschisă.
