Adela Mîrza, Alternativa Dreaptă: „TVA zero pentru Carte” / „Propunem adoptarea comună a unui acord, de către toate partidele”

ActualitateEducaţiePolitica by Laura Dobre - oct. 05, 2026 0 1

Președinta Alternativa Dreaptă, clujeanca Adela Mîrză, anunță – cu ocazia Zilei Mondiale a Educației – că formațiunea sa propune să fie adoptat, în procedură de urgență, amendamentul la Codul Fiscal (Legea 227/2015, art. 291), prin care să fie introdus 0% TVA (scutire cu drept de deducere) pentru livrarea de cărți, manuale școlare, publicații educative tipărite și electronice.

„Partidul Alternativa Dreaptă propune depășirea barierelor doctrinare prin adoptarea comună a Acordului pentru Carte: zero TVA pe citit. Haideți să redăm cărții demnitatea cuvenită: Citire fără vămuire! Imprimate netaxate”, transmite Adela Mîrza, subliniind că apelul este îndreptat către „toate forțele politice din România”:

„Stimați lideri politici, stimați colegi parlamentari, România traversează o criză structurală profundă în care disputele noastre cotidiene — oricât de legitime pe tărâm doctrinar sau electoral — pălesc în fața unei realități dramatice: suntem, an de an, pe ultimul loc din Uniunea Europeană la consumul de carte pe cap de locuitor, iar aproape jumătate dintre tinerii noștri se zbat în capcana analfabetismului funcțional. O națiune care nu citește este vulnerabilă în fața manipulării și a declinului economic. O societate prosperă și liberă se poate clădi doar pe cetățeni instruiți, capabili de gândire critică și inițiativă proprie. În acest context, menținerea unei taxe pe valoarea adăugată aplicate cărții este o barieră anacronică. Statul nu are dreptul moral să pună vamă pe cunoaștere”, transmite Alternativa Dreaptă în apelul lansat.

Reprezentanții partidului arată că există deja pregătit cadrul juridic european:„ Directiva Europeană 2022/542 oferă expres statelor membre posibilitatea aplicării unei cote de 0% TVA (scutire cu drept de deducere) pentru livrarea de cărți, manuale și publicații educative, atât tipărite, cât și digitale. În timp ce partenerii europeni folosesc această pârghie pentru a sprijini alfabetizarea, România a mers în direcția contrară, majorând cota de TVA pentru cărți și manuale școlare de la 5% la 11% începând cu 1 august 2025 — o măsură care a accentuat colapsul pieței editoriale și a ridicat noi bariere financiare în fața educației”.

Adela Mîrza consideră că într-o societate în care peste 70% dintre cetățeni nu deschid nicio carte pe parcursul unui an întreg, iar 95% dintre români nu au achiziționat nici măcar un volum în cursul ultimului an, eliminarea TVA-ului încetează să mai fie o simplă decizie tehnică de politică fiscală și devine o urgență națională de salvare cognitivă.

„Datele reflectă o fragilitate fără precedent: O piață la limita supraviețuirii: Piața editorială din România este evaluată la doar 60 de milioane de euro anual — egală cu a Bulgariei (populație de trei ori mai mică) și la jumătatea Ungariei (110–140 milioane de euro). Doar 7% din populație (circa 1,3 milioane de persoane) mai poate fi considerată public fidel care frecventează librării, biblioteci sau târguri de carte. Deșertificarea culturală a provinciei: Piața este hiper-polarizată: jumătate din vânzări se realizează exclusiv în București și în câteva mari centre universitare. Urbanul mic și mediul rural sunt condamnate la o izolare culturală aproape totală, lipsite complet de librării fizice sau cinematografe, în timp ce peste 8.300 de biblioteci publice și școlare au dispărut din 1990 până astăzi. Costurile degradării sociale: În lipsa accesului facil la carte și a unei educații care să cultive cititul de plăcere, spațiul reflecției a fost ocupat de consumul pasiv de conținut facil pe rețele sociale, ducând la prăbușirea gândirii critice, la proliferarea dezinformării și la explozia numărului de tineri inactivi, rupți atât de școală, cât și de piața muncii”, informează Alternativa Dreaptă.

Formațiunea prezintă și o serie de argumente economice, cu mențiunea că taxarea cărții nu este doar inechitabilă, ci și nocivă economic pentru un ecosistem aflat deja în declin:

• – Sensibilitatea la preț: Publicul din România nu suportă transferul integral al costurilor de producție în prețul de raft. Pentru a nu pierde și puținii cumpărători existenți, editurile românești își taie drastic marjele și refuză să crească prețurile la nivelul real al costurilor. Când statul adaugă taxe suplimentare, editurile ajung într-un blocaj: dacă scumpesc cărțile, cererea se prăbușește; dacă nu le scumpesc, riscă falimentul.
• – Protejarea librăriilor fizice și a editurilor mici: Majorarea taxelor afectează grav rețelele de distribuție și editurile independente, obligate să publice mai puține titluri, să renunțe la autorii debutanți și să sacrifice diversitatea editorială în favoarea unor rețete exclusiv comerciale.
• – Impact bugetar minim: Pentru vistieria statului, încasările din TVA-ul pe carte reprezintă o rotunjire statistică nesemnificativă în ansamblul veniturilor bugetare. Pentru o familie modestă, pentru un elev sau pentru o școală de provincie, diferența se traduce în acces direct la educație și cultură.

Ce se întâmplă în alte țări:

În timp ce România a optat pentru penalizarea fiscală a cărții, alte democrații europene tratează lectura ca pe un bun strategic esențial:

Regatul Unit: Menține o tradiție solidă de cotă zero (0% TVA) pentru cărți tipărite și digitale. Irlanda: Aplică 0% TVA pentru cărțile tipărite, măsură extinsă de la 1 ianuarie 2024 și asupra publicațiilor digitale. Republica Cehă: A eliminat complet TVA-ul pentru cărți de la 1 ianuarie 2024, decizie dedicată susținerii alfabetizării și culturii. Danemarca: A inițiat procedurile bugetare pentru eliminarea cotei de 25% la cărți, ca răspuns la criza competențelor de lectură. Franța și Germania: Mențin cote reduse de taxare (5%, respectiv 7%), refuzând să trateze lectura ca pe un produs de lux.

Nici un comentariu