VIDEO/Pârâul Nadăș, uitat de autoritățile din Cluj, a ajuns o vale a gunoaielor. În timp ce dezvoltatorii pregătesc blocuri de 27 de etaje în zonă, activiștii cer un coridor verde-albastru de la Baciu până la Someș
AdministrațieTop News by Simona Mureșean - nov. 20, 2026 0
O zonă importantă din nordul Clujului a rămas în afara proiectelor de regenerare urbană, deși în apropierea ei sunt pregătite investiții imobiliare de amploare. Pârâul Nadăș, care traversează municipiul și se varsă în Someș, este în continuare o zonă neîngrijită, cu deșeuri, vegetație necontrolată și infrastructură degradată. Situația a fost readusă în atenție pe grupul civic Clujul Civic unde o riverană a publicat mai multe fotografii din zona Autogării Fany și a fostei platforme industriale Remarul 16 Februarie.
Potrivit acesteia, zona pare să fi rămas neschimbată de zeci de ani, ba chiar s-ar fi degradat în timp. Mizeria și lipsa intervențiilor sunt vizibile în special în apropierea autogării Fany și în spatele halelor fostei fabrici 16 Februarie.
O riverană, Victoria Hebean, atrage atenția că măcar o operațiune de curățare a văii ar trebui făcută, chiar dacă alte lucrări de amenajare nu sunt deocamdată prevăzute. Aceasta amintește și de starea avansată de degradare a podului din zonă, care ar putea fi reparat în contextul lucrărilor de schimbare a liniilor de cale ferată.
În comentariile la postare, clujenii au semnalat probleme și în alte puncte ale zonei. Un utilizator a atras atenția asupra spațiului verde de pe strada Piatra Craiului, pe care îl descrie drept un loc în care sunt aruncate numeroase deșeuri de către locatarii din apropiere. O altă persoană, susține că problemele Nadășului încep mult mai devreme, în amonte, unde ar exista deversări de ape uzate și deșeuri provenite din zona Aghireșu. Aceasta afirmă că au fost făcute sesizări la Apele Române și Garda de Mediu.
Poluarea Nadășului, confirmată de Apele Române în urma unor sesizări
Problemele de poluare ale pârâului nu sunt doar reclamații ale locuitorilor. În septembrie 2026, Apele Române au confirmat, în urma unor sesizări făcute de activiștii grupului „Someșul nostru”, existența unei poluări cu ape uzate menajere neepurate în zona Baciu. Potrivit răspunsului transmis de Sistemul de Gospodărire a Apelor Cluj, poluarea fusese semnalată încă din 17 august 2026 și fusese însoțită de mortalitate piscicolă locală, de mică amploare. Verificările au identificat două societăți comerciale ale căror ape uzate ajungeau în pârâu printr-un colector pluvial de pe strada Transilvaniei din Baciu, după ce fuseseră racordate în mod eronat la rețeaua de canalizare pluvială. Analizele au indicat că, în zona afectată, apa se încadra în clasa a V-a de calitate, pe fondul depășirii limitelor admise pentru parametrii monitorizați. Apele Române au precizat că situația fusese remediată aproape în totalitate, însă verificările urmau să continue pentru identificarea altor posibile racordări necorespunzătoare.
Activiștii au propus atunci inclusiv organizarea unui proiect de tip „Nadăș Delivery”, după modelul „Someș Delivery”, prin care societatea civilă, specialiștii și autoritățile să colaboreze pentru transformarea cursului de apă într-un culoar verde-albastru, cu apă curată, zone de recreere și trasee pietonale și velo.
Ce propun activiștii pentru transformarea Nadășului într-un culoar verde și de mobilitate
Ideea amenajării Nadășului nu este nouă. În ianuarie 2025, activistul Adrian Dohotaru a solicitat Primăriei Cluj-Napoca realizarea unui PUZ sau a unui masterplan de regenerare urbană pentru întreaga vale a pârâului, inclusiv pe tronsonul dintre Cluj-Napoca și Baciu. Propunerea vizează crearea unui coridor ecologic continuu, cu păstrarea arborilor existenți și protejarea biodiversității, inclusiv a speciilor protejate, precum castorii. Activiștii au cerut și realizarea unui traseu pietonal și velo de-a lungul pârâului, care să ofere o alternativă la deplasarea cu mașina între Cluj-Napoca și Baciu, pe o rută unde traficul rutier este deja foarte aglomerat.
O altă propunere este integrarea patrimoniului industrial de pe valea Nadășului în acest proiect, inclusiv a halelor istorice de pe platforma Remarul 16 Februarie, a Depozitului de Filme și a spațiilor verzi din zona Parcului Armătura. Adrian Dohotaru a avertizat că amenajările punctuale realizate în cadrul unor proiecte imobiliare private nu pot înlocui o strategie publică pentru întregul curs de apă. Accesul la maluri, continuitatea traseelor și păstrarea vegetației ar trebui gândite unitar, nu separat, de la o parcelă la alta.
Remarul 16 Februarie pregătește blocuri de 27 de etaje lângă Nadăș. Proiectul include și o promenadă
Una dintre cele mai importante transformări urbanistice pregătite în această zonă este proiectul de restructurare a fostei platforme industriale Remarul 16 Februarie, de pe strada Tudor Vladimirescu. Documentația elaborată de biroul Arhimar pentru Remarul Business Center vizează reconversia a peste șase hectare de teren industrial într-un ansamblu cu funcțiuni mixte, locuințe, birouri și servicii. Proiectul prevede clădiri cu 6, 20, 21 și 27 de etaje, precum și păstrarea unor hale industriale cu valoare istorică, între care Rotăria și Cazangeria. În ceea ce privește relația cu pârâul Nadăș, dezvoltatorul propune amenajarea peisagistică a malurilor, realizarea unei promenade pietonale, a unor alei și spații de relaxare, precum și construirea unui pod pietonal. Este prevăzut și un pod pentru accesul auto către viitorul ansamblu.
Proiectul a revenit în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism în februarie 2026 și a primit aviz favorabil cu condiții. Printre solicitările formulate de autorități și arhitecții din comisie s-a numărat asigurarea unui parcurs pietonal continuu de-a lungul Nadășului. Arhitectul Voicu Bozac a atras atenția că, în forma prezentată atunci, traseul pietonal propus era întrerupt și se termina în gardul școlii prevăzute în proiect. Comisia a cerut corectarea acestei probleme și clarificarea modului în care va fi asigurată continuitatea accesului public pe malul pârâului. Așadar, dezvoltarea Remarul include o componentă de amenajare a Nadășului, însă aceasta privește în principal terenul proiectului imobiliar și nu rezolvă problema întregului curs de apă.
Primăria are în plan un coridor verde-albastru pe Nadăș
Există și o perspectivă de intervenție publică. În documentele de planificare ale Primăriei Cluj-Napoca este prevăzută amenajarea unui coridor verde-albastru pe pârâul Nadăș. Proiectul apare în planificarea municipală în două etape. Prima vizează tronsonul strada Giordano Bruno – Parcul Armătura, iar a doua ar urma să continue amenajarea coridorului. Este o direcție care se apropie de solicitările formulate de activiști, însă rămâne important de văzut în ce măsură va fi transformată într-un proiect concret, cu finanțare, calendar de execuție și continuitate pe întreaga vale.
În februarie 2026, Primăria anunța și intervenții de întreținere pe mai multe cursuri de apă din municipiu, inclusiv pe Nadăș, unde viceprimaurl Dan Tarcea anunța că au fost efectuate lucrări de tăiere a vegetației care afecta scurgerea apei.
Nici un comentariu
Scrie un comentariu
Articole similare
-
Beat criță, fără permis și cu antecedente penale, un șofer din Cluj va ajunge la închisoare / Curtea de Apel i-a dat definitiv aproape doi ani cu executare
nov. 20, 2026 0
-
Canalul Morii din Cluj va avea mori de apă pentru copii, în zona Parcului Rozelor. Care este stadiul șantierului
nov. 20, 2026 0
