ONG-urile clujene care lucrează la Pata Rât critică protestul împotriva relocării romilor: „Dacă vreți să știți cum e la Pata Rât, întrebați-ne pe noi”/TAC.social: „Vă luăm cu noi”
ActualitateAdministrație by Simona Mureșean - sept. 22, 2026 0 25
ONG-urile clujene care desfășoară activități în comunitatea din Pata Rât reacționează după protestul organizat sâmbătă la Cluj-Napoca împotriva planurilor administrației locale privind relocarea unor familii din zonă. TAC.social, organizație care desfășoară de mai mulți ani activități în comunitatea de la Pata Rât, critică mesajele apărute în jurul manifestației și susține că dezbaterea despre situația oamenilor din zonă ar trebui purtată pornind de la realitatea de la fața locului.
La protestul de sâmbătă, organizat în Piața Mihai Viteazul de Asociația Comunitatea Identitară România, au participat aproximativ 12 persoane. Manifestația a fost îndreptată împotriva planurilor administrației locale privind achiziționarea unor locuințe pentru relocarea unor familii vulnerabile din Pata Rât.
În aceeași zi, echipa TAC.social se afla la Pata Rât într-o campanie de vaccinare a animalelor. Anca Georgescu, reprezentanta organizației, a relatat într-o postare publică pe grupul Clujul Civic experiența echipei și a criticat mesajele apărute în mediul online în jurul protestului.
„Mi-a venit să scriu aceste rânduri de la buzele sparte ale Mariei Murariu. Chiar în ziua în care se adunau doisprezece oameni (din cele câteva mii anunțate) să roage administrația publică clujeană să nu mai dea case gratis unor oameni care n-au și nu vor putea avea vreodată fiindcă sunt țigani aruncați tot de administrația publică la gunoi, la propriu și la figurat, chiar în ziua asta, noi, echipa TAC.social, am fost la Pata Rât, într-o campanie de vaccinare a animalelor”, a scris Georgescu.
Aceasta povestește că echipa a plecat dimineața și s-a întors la cabinet abia spre seară.
„Stăteam lângă Maria și-o ascultam povestind de-ale zilei și n-auzeam nimic, fiindcă îi vedeam doar buzele și vedeam flash-uri cu ce citisem toată ziua pe Facebook, sute și mii de comentarii, gânduri și dorințe de oameni reali: să-i închidem pe țigani între niște garduri, să-i ducem la Auschwitz, să facem săpun din ei, să-i legăm, să-i rezolvăm. Să facem orice, numa’ să nu le dăm niște case cumpărate din banii altora, nu din ai noștri, și care nici măcar nu vor fi ale lor, casele, zic. Mii de oameni”, a relatat aceasta.
Anca Georgescu descrie și condițiile în care echipa lucrează la Pata Rât, unde, spune ea, oamenii petrec ore întregi pe teren.
„Buzele Mariei erau sparte, nu crăpate. Niște proeminențe cu coajă galbenă din loc în loc. Toate fetele erau arse, Ștefania zicea că-i pare rău că nu-și luase șapcă, simțea că-i arsă în creștet și parcă o durea capu’. Așa pățești când stai câteva ore la Pata Rât, aerul e parcă otrăvit, ți se face un soi de greață surdă, obrajii sunt arși, fruntea pârlită și ai în oase o oboseală și-o sfârșeală care nu trec cu somn. Deci, în timp ce femeile astea ardeau muncind în Clujul de la Pata Rât, în celălalt Cluj, niște cetățeni manifestau democratic că să moară cetățenii ăilalți, dacă-s țigani”, a scris Anca Georgescu.
Reprezentanta TAC.social spune că reacția sa este determinată și de ceea ce consideră a fi normalizarea unor mesaje extrem de dure în spațiul public.
„Am ajuns la un oarece grad de toleranță-sastiseală cu părerile astea și mi-e frică de aceasta. De toleranță. Oamenii cu scaun la cap tac din discreție, din bun simț, din simțul măsurii, tac fiindcă măsoară ridicolul sau pur și simplu pentru că au treabă de făcut. În timpul ăsta, înfloresc și prosperă bezmeticii, oamenii cu tupeu și fără măsură, egolatrii și iresponsabilii”, a scris aceasta.
În continuare, Georgescu face un apel către cei care vor să afle direct cum este viața în comunitatea de la Pata Rât.
„Nu am o soluție. Am, totuși, un mesaj. Noi, TAC.social, suntem singurul, da, singurul ONG care merge la Pata Rât săptămânal. SĂPTĂMÂNAL, fără excepție. Dacă vreți să știți cum e la Pata Rât, întrebați-ne pe noi. Cum sunt oamenii? Întrebați-ne pe noi. Cum trăiesc copiii și ce se alege de ei? Întrebați-ne pe noi. Vreți să mergeți cu noi? Vă luăm”, a transmis reprezentanta organizației.
TAC.social desfășoară programul Linda Pata Rât, prin care oferă servicii veterinare în comunitate. Potrivit organizației, programul include sterilizări, vaccinări, microcipări, tratamente și intervenții chirurgicale pentru câinii și pisicile din zonă. TAC.social spune că are nevoie constantă de voluntari pentru activitatea de teren. În postarea sa, Anca Georgescu enumeră și persoanele care au participat la acțiunea de sâmbătă de la Pata Rât: Maria Murariu, specialist în resurse umane, Ștefania Luca, psiholog, Sara Costache, studentă la medicină veterinară, dr. Oana Borodi, medic veterinar, Alina Chiriac, activist de mediu, Cristina Oniga, specialist în relații cu clienții, și Rodica Chiorean, pensionară. „Din discreție, bun simț, modestie sau pur și simplu fiindcă au multe alte trebi, oamenii ăștia nu postează, nu dau sentințe despre alți oameni, nu măsoară cu rigla etniei. Sunt oameni cu scaun la cap. Întrebați-i pe ei”, își încheie Georgescu mesajul.
Protestul cu câțiva participanți, ajutat și de Noua Dreaptă
Protestul împotriva relocării familiilor din Pata Rât a avut loc sâmbătă, 19 septembrie, în Piața Mihai Viteazul din Cluj-Napoca. Acțiunea a fost organizată de Asociația Comunitatea Identitară România și a început la ora 12.30. La manifestație au participat aproximativ 12 persoane, potrivit relatărilor publicate după protest. Pe lângă membrii asociații au participat și reprezentanți de la Noua Dreaptă, asociație naționalistă, cunoscută pentru poziții conservatoare și pentru implicarea în proteste pe teme identitare, sociale și culturale.
Protestatarii au afișat pancarte cu mesajele „Vrem un Cluj civilizat / Nu de Pata Rât invadat” și „Boc, primar de «5 stele», importator de favele”. Organizatorii au insistat că se opun planurilor administrației locale de a cumpăra locuințe în Cluj-Napoca pentru familii vulnerabile care trăiesc în zona Pata Rât, uzând de injurii la adresa etniei rome.
Cine este Asociația Comunitatea Identitară România
Asociația Comunitatea Identitară România se prezintă drept o organizație naționalistă. Organizația a mai organizat la Cluj-Napoca manifestații pe teme precum familia, comunitatea LGBTQ+ și, mai recent, relocarea familiilor din Pata Rât. În comunicările sale despre relocarea familiilor din Pata Rât, asociația a ridicat probleme legate de adaptarea la viața în bloc, curățenie, plata utilităților, zgomot și siguranță publică. Actualdecluj.ro a relatat anterior despre mesajele publice ale organizației și despre istoricul acesteia.
Ce a anunțat Primăria și Asociația Zona Metropolitană referitor la comunitatea din Pata Rât
Protestul a avut loc în contextul proiectelor derulate de administrația locală pentru desegregarea zonei Pata Rât și relocarea unor familii din așezările informale către locuințe adecvate. Tema este una veche pentru Cluj. În 2010, aproximativ 300 de persoane, în principal romi, au fost evacuate de pe strada Coastei și relocate în zona Pata Rât. În anii care au urmat, situația comunității a devenit una dintre cele mai controversate teme sociale ale orașului.
ADI Zona Metropolitană Cluj susține că procesul de desegregare de la Pata-Rât este unul de lungă durată și că actualele proiecte reprezintă continuarea unor programe derulate începând din 2014. Potrivit asociației, peste 550 de persoane care au fost relocate din Pata-Rât locuiesc în prezent în 123 de locuințe gestionate de ADI ZMC, la care se adaugă două locuințe achiziționate pentru situații de urgență.
Asociația precizează că noile proiecte vizează așezările informale și incluziunea populației segregate, iar locuințele puse la dispoziție nu sunt oferite gratuit, ci în regim de închiriere. Imobilele rămân în proprietatea publică a municipiului Cluj-Napoca sau a ADI Zona Metropolitană Cluj.
În mesajul transmis în contextul reacțiilor apărute după protest, ADI Zona Metropolitană Cluj afirmă că metodologia procesului de desegregare de la Pata-Rât, realizată cu sprijinul Universității Babeș-Bolyai, beneficiază de recunoaștere internațională ca bună practică. Asociația condamnă, de asemenea, „instigarea la ură pe criterii etnice” și susține că siguranța și bunăstarea tuturor membrilor comunității rămân prioritare.
Primăria Cluj-Napoca a inițiat o serie de noi proiecte prin care dorește să cumpere locuințe pe care să le ofere cu chirie pentru relocarea romilor din Pata Rât.
Enikő Vincze despre protestul împotriva relocării familiilor rome
Profesoara universitară pensionată Enikő Vincze, implicată de mai mulți ani în demersurile pentru dreptate locativă în cazul comunității rome din Pata Rât, a reacționat public la protestul organizat la Florești împotriva mutării unor familii din Pata Rât. Vincze susține că situația actuală reprezintă o „reizbucnire” a rasismului instituțional și cotidian pe care îl leagă de evacuările familiilor rome din Cluj către Pata Rât. Ea critică în special inițiativa unui consilier local din Florești de a solicita verificarea familiilor rome — inclusiv dacă lucrează și dacă își trimit copiii la școală — precum și organizarea protestului împotriva relocării acestora. Împreună cu organizația Căși Sociale ACUM / Social Housing NOW, Vincze afirmă că speră ca ADI Zona Metropolitană Cluj, în calitate de implementator al proiectelor de relocare și proprietar al locuințelor, să determine autoritățile locale să renunțe la ceea ce ea numește „discursul urii și incitării împotriva romilor”. Activista mai face legătura cu evacuarea din 2010 de la Pata Rât și afirmă că persoanele care erau copii atunci au ajuns astăzi părinți și se tem că propriii copii ar putea deveni ținte ale aceluiași rasism.
vezi și:
