Închide

Clujul, martor al evoluției segmentului de retail: RIVUS, un conceptul care depășește în totalitate proiectele clasice de tip mall

ActualitateEconomieTop News by Laura Dobre - aug. 24, 2026 0 2

Rivus Interior

Dacă în anii anteriori dezvoltarea centrelor comerciale presupunea o concentrare de aproape 100% pe atragerea unor branduri notorii și pe extinderea suprafeţelor închiriabile, în prezent lucrurile arată complet diferit, așteptările și pretențiile comunităților fiind mult mai ample. Conform analizei din bursa.ro, succesul unui proiect în segmentul retail este măsurat în prezent printr-un criteriu mult mai complex: capacitatea de a deveni relevant pentru comunitatea din care face parte. Pentru că vizitatorii unui mall nu se mai mai mulțumesc cu o destinaţie doar pentru că oferă branduri, ei au nevoie – dincolo de shopping – să trăiască experiențe sociale, să petreacă timp liber de calitate cu prieteni, cu familia, să se relaxeze sau să facă sport, să aibă parte de activități care să-i scoată din rutina zilnică.

Așa se face că timpul liber, experienţele, spaţiile verzi (parcuri), conceptele de food & beverage, evenimentele şi serviciile integrate sunt acum elemente esenţiale în cadrul unui proiect de centru comercial care se poate bucura de succes, iar în acest context, municipiul Cluj Napoca este un martor veritabil privind evoluția segmentului de retail, prin intermediul proiectelor „Iulius Mall” și mai nou RIVUS (foto jos). Sunt spații gândite pentru comunitate, locuri în care clujenii, studenții, turiștii etc., indiferent de vârstă sau statut, pot petrece timp de calitate. Aceste locuri au fost gândite pentru ca oamenii să vină și să revină constant nu doar la cumpărături, ci mai ales pentru a socializa, juca, a lua masa, pentru diferite tipuri de evenimente sau pur și simplu pentru a petrece timp în aer liber. Vorbim, așadar, despre concepte ale unor proiecte de mixed-use, care reprezintă probabil cea mai importantă evoluţie a pieţei de retail. Integrarea retailului cu birouri, spaţii verzi, restaurante, facilităţi culturale/divertisment/sport și servicii generează un flux constant de vizitatori şi creează un model mult mai rezilient decât cel bazat exclusiv pe consum. Este, practic, modelul pe care grupul IULIUS îl dezvoltă de peste un deceniu şi care continuă să stea la baza tuturor investiţiilor companiei.

Pentru IULIUS, direcţia de a dezvolta proiecte mixed-use nu reprezintă o adaptare recentă, ci un model de dezvoltare construit în timp. Încă din 2012, când s-a inaugurat Palas Iaşi – primul proiect mixed-use de regenerare urbană din România -, compania a mizat pe integrarea retailului cu funcţiuni complementare, precum spaţii de birouri, zone verzi, restaurante, servicii şi facilităţi dedicate petrecerii timpului liber. Conceptul a demonstrat că un proiect ce are la bază retailul poate deveni o destinaţie urbană şi un punct de întâlnire pentru comunitate, nu doar un loc destinat cumpărăturilor.

Pornind de la această viziune, compania a investit constant în evenimente dedicate comunităţilor locale – de la concerte, expoziţii, evenimente sportive, festivaluri de street food, recorduri mondiale, video mapping, show-uri de modă, etc -, în concepte noi de entertainment, spaţii de coworking în mall, în extinderea zonelor de food & beverage şi, mai ales, în dezvoltarea unor spaţii verzi ample, care au devenit elemente definitorii ale proiectelor sale. Parcurile amenajate de la zero în cadrul dezvoltărilor mixed-use nu sunt simple elemente de peisagistică. Ele funcţionează ca adevărate spaţii publice, sunt utilizate zilnic de comunitate şi au devenit unele dintre cele mai îndrăgite parcuri din Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara. Acest tip de investiţie creează o relaţie diferită între proiect şi vizitatori, transformând ansamblul într-o destinaţie frecventată inclusiv de persoane care nu au ca obiectiv principal cumpărăturile.

Însă, transformarea retailului nu poate avea loc fără investiţii consistente şi fără o viziune pe termen lung. În cazul IULIUS, dezvoltarea proiectelor porneşte întotdeauna de la analiza nevoilor reale ale pieţei şi ale comunităţilor locale în funcţie de oraş, nu de la obiectivul de a adăuga noi metri pătraţi comerciali. În prezent, compania are în derulare investiţii de peste 1,45 miliarde de euro, aflate în diferite stadii de implementare. Portofoliul include remodelarea ansamblului Palas Iaşi, proiectul de reconversie urbană RIVUS Cluj-Napoca, dezvoltarea conceptului de retail de proximitate Family Market Tomeşti, proiectul de regenerare urbană propus pentru Constanţa şi modernizarea Iulius Mall Iaşi şi Iulius Mall Cluj. Aceste investiţii au un numitor comun: adaptarea proiectelor la noul mod în care oamenii consumă, îşi petrec timpul liber şi interacţionează cu oraşul.

În cazul proiectului RIVUS din Cluj Napoca (foto jos) – considerat un nou model pentru retail-ul regional și național datorită conceputului de reconversie urbană implementat – investițiile sunt evaluate la 550 de milioane de Euro, fiind realizate de companiile IULIUS şi Atterbury Europe. Dezvoltat pe amplasamentul fostei fabrici Carbochim, care a fost relocată, retehnologizată, iar joburile au fost păstrate integral, proiectul transformă 14 hectare de teren industrial într-un ansamblu mixed-use după un concept al biroului internaţional de arhitectură UNStudio, recunoscut pentru proiectele sale sustenabile şi pentru integrarea dezvoltărilor în contextul urban.

RIVUS
proiect RIVUS

Componenta comercială a proiectului este una impresionantă, cu aproximativ 142.000 mp de suprafaţă închiriabilă şi peste 400 de magazine, ceea ce va transforma RIVUS în cea mai mare destinaţie de retail din România. Peste 20% dintre aceste spaţii vor fi ocupate de antreprenori locali, completând o ofertă concepută să aducă împreună branduri relevante pentru comunitatea clujeană. Însă amploarea proiectului nu este dată doar de dimensiunea sa, ci de modul în care retailul este conectat cu restul funcţiunilor pentru că va include şi spaţii de birouri, zone de entertainment, servicii, un parc de 52.000 mp, infrastructură nouă în zonă şi acces public la râul Someş. Pentru parc pregătirile au început încă de la începutul lui 2023, când în pepiniera USAMV din Cluj-Napoca au fost aduşi peste 700 de arbori maturi pentru aclimatizare, astfel încât să fie transplantaţi în viitorul parc, care va mai include şi 100.000 de plante decorative de diferite dimensiuni, acoperişuri verzi, faţade înnierbate, o grădină japoneză şi multiple facilităţi pentru petrecerea timpului în aer liber.

Arbori RIVUS
sursa foto: RIVUS

De altfel, interesul retailerilor confirmă potenţialul proiectului pentru că, deşi se află în proces de dezvoltare, gradul de închiriere este de 80%, ceea ce demonstrează că brandurile internaţionale caută tot mai mult proiecte dominante, capabile să ofere acces la comunităţi solide şi trafic susţinut, nu doar spaţii comerciale disponibile. Totodată, proiectul cuprinde reconversia a două clădiri reprezentative ale fostei platforme industriale: Hala cu Arcade, care va găzdui primul centru cultural din România integrat într-un proiect mixed-use şi operat în parteneriat cu mediul cultural local, şi clădirea administrativă din cărămidă roşie, destinată spaţiilor de birouri şi serviciilor.

mÎn prezent, lucrările de construire de pe amplasament avansează pe mai multe fronturi. După finalizarea etapelor de pregătire a terenului, s-a lucrat la conservarea clădirii administrative şi urmează ca procesul de reconversie să se întâmple şi pentru Hala cu Arcade, dar sunt în desfăşurare şi lucrările la infrastructura generală a ansamblului, fundaţiile viitoarelor clădiri şi parcările subterane, iar pe şantier lucrează zilnic aproximativ 500 de persoane.

santier RIVUS

Trebuie precizat că IULIUS propune şi la Constanţa un proiect de reconversie şi revitalizare urbană pe un teren de 38 de hectare al fostei platforme Oil Terminal. Investiţia se ridică la peste 800 milioane euro, este după un concept al biroului de arhitectură Foster + Partners, iar proiectul presupune: parc şi grădină botanică – amenajate cu sute de arbori maturi, care să ofere un cadru verde, beneficii pentru mediu şi să devină un hub al comunităţii; facilităţi sportive şi de recreere; spaţii office; funcţiuni culturale şi educaţionale – care să susţină iniţiativele locale, dezvoltarea mediului universitar şi să diversifice oferta pentru petrecerea timpului liber; soluţii pentru conectivitatea şi mobilitatea pietonală, velo şi auto; retail – cu un mix complet de servicii, branduri, facilităţi care să susţină mediul antreprenorial local şi să răspundă cerinţelor comunităţii; funcţiuni şi servicii de utilitate publică; entertainment şi edutainment – cu noi concepte, în premieră regională şi chiar naţională, care să susţină atractivitatea oraşului ca destinaţie turistică tot anul, dar şi să ofere locuitorilor oportunităţi noi în oraş. În prezent, pe terenul de la Constanţa se desfăşoară cel mai amplu proces privat de bioremediere din Europa.

La aceste investiţii se adaugă şi demersurile de modernizare pentru proiectele pe care compania le pregăteşte pentru noua generaţie de retail. Astfel, la Iulius Mall Iaşi investiţia este de 9 milioane de euro şi vizează atât optimizarea infrastructurii tehnice, cât şi diversificarea ofertei comerciale prin atragerea unor branduri accesibile. Compania are planuri, de asemenea, să introducă într-un proces de modernizare și Iulius Mall Cluj (foto jos), unde investiţia va fi de 7,6 milioane de euro. „IULIUS nu este un dezvoltator speculativ, iar investiţiile noastre sunt răspunsul la o cerere concretă a pieţei, atât din partea retailerilor, cât şi din partea comunităţii”, afirmă directorul de Dezvoltare al IULIUS, Raluca Munteanu, explicând astfel că performanţa unui proiect comercial depinde mai puţin de dimensiunea sa şi mai mult de capacitatea de a răspunde unei cereri reale din partea retailerilor şi consumatorilor.

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/
Iulius Mall Cluj 01
sursa foto: Iulius Mall
Klyn Matcha, noul brand local lansat în Iulius Mall Cluj
sursa foto: Iulius Mall

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Laura Dobre

Scrie despre politică, economie, administrație publică locală. Urmărește schimbările din plan politic, investiții publice și schimbările care influențează comunitățile locale. Abordează adesea subiecte din zona culturii și cultelor.