I-au dat foc cabanei pentru că nu i-a lăsat să facă grătar pe terenul lui / Doi tineri au scăpat fără închisoare, decizie definitivă ieri la Curtea de Apel
Actualitate by Actual de Cluj - iul. 28, 2026 0 28
Un grătar la marginea pădurii, un proprietar care le cere musafirilor nepoftiți să plece și o seară de băut la bar au fost ingredientele care, în doar câteva ore, s-au transformat într-un incendiu ce a distrus complet o cabană turistică din zona Dej. Curtea de Apel Cluj a pronunțat ieri decizia definitivă în acest dosar penal, menținând pentru cei doi tineri responsabili de incendiu pedepse cu suspendare, în ciuda cererii procurorilor de sancțiuni mai dure.
Totul a pornit în după-amiaza zilei de 9 martie anul trecut. Un grup de aproximativ 20 de persoane, majoritatea tineri, s-a deplasat cu ATV-uri și un autoturism de teren până la o cabană din pădure, aflată pe o proprietate privată, cu gândul să facă un popas și să prăjească niște mâncare pe un foc improvizat între bolovani.
Ghinionul lor a fost că proprietarul cabanei tocmai se afla acolo, venit împreună cu soția și cu un specialist în sisteme de supraveghere video, pentru a analiza montarea unor camere de filmat. Găsind grupul instalat pe teren, cu focul aprins și băuturile la vedere, proprietarul le-a explicat că se află pe proprietate privată și le-a cerut să plece. A urmat un schimb de replici tensionat, mai ales cu doi dintre tineri, dar în cele din urmă grupul s-a retras – inițial doar câteva sute de metri, la marginea pădurii, unde și-au continuat petrecerea, apoi cu toții au coborât în satul vecin, la un bar local.
Acolo, la câteva pahare distanță, tensiunea nu s-a stins – dimpotrivă. Martorii audiați în dosar au relatat că cei doi tineri rămași nemulțumiți de felul în care fuseseră alungați continuau să vorbească despre proprietar cu năduf, iar unul dintre ei ar fi spus, referitor la acesta, „lasă că-l rezolv eu”.
Ceea ce pentru restul grupului a rămas un episod încheiat – o seară obișnuită la bar, urmată de plecarea fiecăruia spre casă – pentru cei doi s-a transformat într-un plan. Cei doi au făcut cale întoarsă spre pădure, urcând cu un ATV direct la cabana de la care fuseseră alungați.
Ajunși acolo, potrivit reconstituirii instanței, unul dintre ei a aprins acoperișul din stuf al cabanei cu o brichetă primită de la celălalt, care apoi a mai aruncat și o țigară aprinsă peste construcție. Flăcările au cuprins rapid întreaga cabană, dar și acoperișul unei anexe gospodărești din apropiere, existând chiar riscul ca incendiul să se extindă la cele 13 hectare de pădure ale proprietarului – dar pompierii chemați la fața locului au reușit să limiteze pagubele doar la construcții.
O vreme a rămas un mister cine a incendiat cabana. Dar s-a lămurit rapid, chiar prin gura autorilor. Chiar în seara următoare, proprietarul a fost sunat de unul dintre participanții la petrecerea din pădure, care i-a dat de înțeles ce se întâmplase. A doua zi, cei doi bănuiți l-au contactat direct pe proprietar, i-au propus o întâlnire la un bar din zonă „ca să se înțeleagă” și, potrivit declarației victimei, i-au povestit acolo, aproape cu mândrie, cum au procedat – inclusiv detaliul cu bricheta așezată pe acoperișul din stuf.
Declarațiile martorilor din grupul mai larg au confirmat același traseu: cei doi ar fi rămas în urmă când restul grupului se îndrepta spre casă, iar la o altă întâlnire ulterioară, la un alt bar, s-ar fi lăudat că „i-au rezolvat” problema cu proprietarul cabanei.
Prejudiciul provocat a fost estimat la aproximativ 10.000 de euro. Cei doi au recunoscut faptele pe tot parcursul procesului și au făcut demersuri pentru a repara paguba, unul dintre ei ajungând chiar la o înțelegere amiabilă cu victima privind despăgubirile civile.
Deși fapta a fost calificată drept distrugere în formă agravată – infracțiune care, teoretic, poate atrage până la câțiva ani de închisoare cu executare – niciunul dintre cei doi nu va ajunge după gratii, cel puțin nu acum. Judecătoria Dej le-a aplicat pedepse de 2 ani și 6 luni, respectiv 3 ani închisoare, dar cu suspendare sub supraveghere pe o durată de patru ani, însoțită de obligații precum prestarea a 100–120 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.
Parchetul a contestat cu apel această soluție, considerând-o mult prea blândă față de gravitatea faptelor – mai ales în cazul unuia dintre inculpați, acuzat suplimentar și de șase infracțiuni la regimul rutier: conducere fără permis și fără înmatriculare a unui ATV, în trei ocazii diferite în aceeași zi. Procurorii au cerut o pedeapsă rezultantă de aproape patru ani, cu executare în regim de detenție.
Curtea de Apel Cluj a respins însă acest argument. Instanța a reținut, în esență, două lucruri: pe de o parte, faptul că infracțiunile rutiere ale unuia dintre tineri – comise pe un ATV, pe distanțe scurte, în afara localității, fără a pune în pericol concret alți participanți la trafic – au o gravitate redusă spre medie, motiv pentru care judecătorii au recalificat acuzațiile dintr-un concurs de șase infracțiuni distincte într-o formă continuată, mai blândă, de doar două infracțiuni. Pe de altă parte, pentru infracțiunea de distrugere propriu-zisă, Curtea a considerat că vârsta tinerilor, lipsa antecedentelor penale, recunoașterea faptei și eforturile de reparare a prejudiciului justifică menținerea suspendării – apreciind că cei doi „se pot îndrepta și fără executarea efectivă a pedepsei”.
Instanța a menținut totuși termenul de supraveghere la durata maximă permisă de lege, patru ani, considerând necesar ca cei doi să rămână sub control o perioadă lungă, tocmai pentru a preveni repetarea unui asemenea „comportament reactiv disproporționat” la un demers legitim – acela al unui proprietar care își apără terenul.
Decizia Curții de Apel Cluj, de ieri, este definitivă. Din actele dosarului:
Din declarația persoanei vătămate (…) a rezultat faptul că deține o cabană turistică confecționată din lemn, amplasată în pădurea proprietate privată (…) poziționată în extravilanul localității (…) din zona cu aceeași denumire. În data de 09.03.2025, în jurul orelor 15.00 împreună cu numitul (…), soția acestuia şi numitul (…) s-a deplasat la cabana menționată mai sus cu intenția ca numitul (…) – specialist în camere video – să analizeze cabana şi să stabilească necesarul pentru instalarea unor camere.
După ce persoana vătămată a ajuns la fața locului a identificat un grup de circa 20 de persoane în majoritatea lor tineri, care erau staționate în zona cabanei, având un foc aprins, consumau băuturi alcoolice. Persoana vătămată a susținut că persoanele prezente se deplasaseră la fața locului cu mai multe ATV-uri și un autovehicul de teren marca JEEP. Persoana vătămată le-a explicat acestora că zona unde se afla este o proprietate privată, că nu au dreptul de a fi acolo însă aceștia au vociferat, dar la solicitarea vărului său aceștia au părăsit locația cabanei deplasându-se la marginea pădurii la o distanţă de circa 200 metri unde au staționat şi şi-au continuat petrecerea. Persoana vătămată împreună cu persoanele care l-au însoțit au rămas în zona cabanei circa 30 minute timp în care au stins jarul de la locul unde era focul generat de acele persoane.
persoana vătămată a precizat că în seara zilei de 9.03.2025 în jurul orelor 19.30 a fost sunat de către (…) din localitatea (…) care i-a spus ca la locația cabanei este foc şi fum. Persoana vătămată s-a deplasat împreună cu fratele său, (…) si (…) la locația cabanei însă până a ajuns la cabana aceasta era arsă în totalitate, fiind arse şi jumătate din gardul împrejmuitor precum și învelitoarea din folie a unei anexe, inclusiv un tomberon cu toate mizeriile din acesta.
La fața locului s-a deplasat şi un echipaj IGSU care la finalizarea intervenției au întocmit procesul verbal nr. 59 /09.03.2025 unde s-a menționat ca sursă probabila de aprindere ”FLACARA”.
Fiind reaudiată, persoana vătămată (…) a declarat faptul că, la data de 10.03.2025, după-amiază, nu mai ținea minte ora exactă, a fost apelat pe telefonul mobil de către (…), zis (…), din localitatea Ocna Dej, persoană care face parte din grupul de persoane pe care le-a găsit la cabana sa înainte de incendiere, de pe terminalul mobil (…). Acesta i-a spus că la data de 09.03.2025, după ce au plecat de la cabana sa, tot grupul s-a dus în localitatea Pintic, iar la plecare spre localitatea Ocna Dej, o parte din ei s-au dus înapoi la pădure, dându-i de înțeles că au mers din nou la cabana sa pe care au incendiat-o.
La data de 11.03.2025, în jurul orei 15:30, persoana vătămată a fost apelată pe telefon de pe terminalul (…) de către numitul (…) din localitatea Ocna Dej care a început să-i spună la telefon că el i-a aprins cabana și l-a rugat să se întâlnească să se înțeleagă și să îl despăgubească. Persoana vătămată a fost de acord și împreună cu fiul său (…), s-au deplasat în localitatea Ocna Dej, la domiciliul numitei (…) zisă (…) care administrează un bar. Acolo, în jurul orei 17:30, a venit numitul (…) zis (…), care i-a povestit persoanei vătămate și fiului său că, după ce a solicitat grupului pe care l-a găsit la cabană în data de 09.03.2025 să plece, toți au mers în localitatea Pintic, la barul denumit „La (…)”, unde au consumat băuturi alcoolice. De acolo, tot grupul a pornit spre localitatea Ocna Dej, însă la ieșirea din localitatea Pintic, el împreună cu (…), zis „Pateu”, cu un vehicul ATV condus de acesta din urmă, s-au desprins de grup și au mers din nou la cabana sa, în pădure, cu scopul de a o aprinde din răzbunare, deoarece nu le-a permis să stea acolo. Când au ajuns la cabană, numitul (…) i-a spus persoanei vătămate că el a aprins o țigară pe care a așezat-o pe acoperișul din stuf al cabanei sale care s-a aprins.
