Cercetătorii din Cluj urmăresc 500 de elevi de-a lungul anilor de școală. Concluzia – dificultățile de citire din școală pot influența sănătatea emoțională a adolescenților
Educaţie by Actual de Cluj - iul. 16, 2026 0 22
Dificultățile persistente de citire acumulate pe parcursul școlii primare și gimnaziale pot contribui la dezvoltarea anxietății de citire în adolescență.
Este concluzia unui studiu coordonat de Dacian Dolean, cercetător la universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, realizat împreună cu Daria Khanolainen și Minna Torppa, de la Universitatea din Jyväskylä, Finlanda. Studiul a fost publicat recent în Journal of Educational Psychology, revista Asociației Americane de Psihologie, sub titlul „Reading and Cognitive Predictors of Reading Anxiety: An 8-year Longitudinal Study”.
Cercetarea a urmărit timp de opt ani, din 2015 până în 2021, un grup de 499 de elevi selectați aleatoriu din 21 de școli publice din România. Copiii au fost testați individual, la opt momente diferite, de la finalul clasei I până la începutul clasei a VIII-a. Este primul studiu longitudinal care arată că nivelul inițial al competențelor de citire, ritmul de dezvoltare a citirii în ciclul primar și ritmul de dezvoltare a citirii în gimnaziu au fiecare un efect distinct și independent asupra anxietății de citire la finalul gimnaziului.
În clasa I, copiii au fost evaluați la inteligență printr-un test de matrici progresive Raven și la memoria de lucru printr-un test de reținere inversă a unor șiruri de cifre. Viteza și acuratețea citirii cuvintelor au fost testate repetat, la toate cele opt momente ale studiului, cu o versiune adaptată în limba română a testului TOWRE-2. În clasa a VIII-a, elevii au completat un chestionar cu șase întrebări prin care au indicat cât de îngrijorați se simt în situații precum citirea cu voce tare a unui cuvânt necunoscut, citirea unui text în fața colegilor sau citirea unei propoziții de pe tablă la cererea profesorului.
Modelul statistic folosit de cercetători a explicat 30,2% din variația anxietății de citire în clasa a VIII-a, pe baza a trei factori: nivelul inițial de citire din clasa I, dezvoltarea citirii în perioada claselor I-III și dezvoltarea citirii în perioada claselor III-VIII. Toți cei trei factori au avut o legătură negativă cu anxietatea. Cu cât nivelul inițial de citire a fost mai scăzut și cu cât dezvoltarea ulterioară a fost mai lentă, cu atât elevii au raportat, în clasa a VIII-a, un nivel mai ridicat de anxietate de citire. Nici inteligența, nici memoria de lucru nu au avut o legătură directă cu anxietatea de citire, însă ambele au influențat indirect anxietatea, prin efectul lor asupra dezvoltării competențelor de citire.
Legătura dintre nivelul de citire și anxietate a fost mai puternică în acest studiu decât media raportată într-o meta-analiză recentă care a inclus 44 de cercetări din nouă țări. Autorii notează că acest rezultat poate fi explicat prin alinierea mai bună dintre măsurătorile de citire și cele de anxietate folosite în studiu, comparativ cu alte cercetări din domeniu.
Studiul arată un mecanism care poate fi responsabil pentru dificultăți emoționale asociate anxietății în rândul adolescenților. Potrivit autorilor, rezultatele nu indică o perioadă critică unică pentru apariția anxietății de citire, ci sugerează că experiențele negative repetate, legate de dificultățile de citire, se acumulează pe parcursul mai multor ani de școală, indiferent de perioada în care apar. De aici rezultă că intervențiile pentru sprijinirea elevilor cu dificultăți de citire sunt necesare atât în școala primară, cât și în gimnaziu, nu doar pentru performanța școlară, ci și pentru starea emoțională a elevilor.
Cercetătorii recunosc și limitele studiului. Acesta a măsurat un singur aspect al competențelor de citire, viteza și acuratețea citirii cu voce tare, iar anxietatea a fost evaluată tot în context de citire orală, în fața unui public. Designul longitudinal nu permite formularea unor concluzii ferme despre cauzalitate, iar la ultimele două momente ale cercetării, procentul datelor lipsă a ajuns la 41%. Cercetătorii au folosit metode statistice care limitează impactul acestei probleme și au confirmat rezultatele printr-o analiză de sensibilitate separată. Studiul nu a testat rolul altor factori posibili, precum sprijinul familiei, atitudinea profesorilor și a colegilor față de elevii cu dificultăți sau climatul din școală, aspecte pe care autorii le recomandă pentru cercetări viitoare.
Cercetarea a fost finanțată prin două granturi SEE și norvegiene, acordate în perioada 2014-2024. Datele și codurile statistice folosite în analiză au fost publicate pe platforma Open Science Framework, pentru a putea fi verificate de alți cercetători.
