Cercetători de la UBB Cluj: tranziția energetică poate reduce dependența României de importurile de combustibili fosili / Prețul mediu al energiei electrice din România s-a triplat față de perioada dinainte de pandemie
Economie by Actual de Cluj - iul. 14, 2026 0 15
Prețul mediu al energiei electrice din România s-a triplat față de perioada dinainte de pandemie, de la 45 de euro pe MWh în 2019-2020 la 136 de euro pe MWh în perioada 2021-2025. Concluzia aparține unei analize realizate de Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, care avertizează asupra vulnerabilității economiei românești în fața dependenței de importurile de energie.
Potrivit cercetătorilor clujeni, creșterea prețurilor are mai multe cauze: revenirea puternică a cererii de energie după pandemie, reducerea exporturilor de gaze ale Rusiei după declanșarea războiului din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu, accentuată după 2023. „Impactul acestor evoluții s-a resimțit atât la nivelul gospodăriilor, cât și al companiilor din România. În plus, măsurile de plafonare a prețurilor la energie au pus o presiune suplimentară asupra bugetului de stat, prin compensările acordate furnizorilor, contribuind, alături de alte măsuri cu impact fiscal, la adâncirea deficitului bugetar”, explică Balázs Markó, cercetător în echipa RoEM-UBB FSEGA.
Analiza arată că, în 2025, România a importat cu aproximativ cinci miliarde de euro mai multă energie decât a exportat, iar la nivelul Uniunii Europene diferența dintre importuri și exporturi a depășit 300 de miliarde de euro. Ambele valori reprezintă între 1 și 2% din produsul intern brut.
Concluzia cercetătorilor clujeni este că dependența energetică rămâne o vulnerabilitate majoră, chiar dacă aceste cifre nu par foarte ridicate la prima vedere. Dacă oferta externă de energie scade sau dispare, înlocuirea ei din surse interne este, pe termen scurt, extrem de dificilă sau chiar imposibilă. România rămâne astfel expusă unor șocuri externe, dar și riscului ca dependența energetică a țării să devină un instrument de presiune geopolitică, așa cum s-a întâmplat după declanșarea războiului din Ucraina.
Cercetătorii atrag atenția că marile puteri economice și militare, precum Rusia, Statele Unite sau China, sunt mult mai puțin vulnerabile la șocurile energetice decât statele membre ale Uniunii Europene. Un studiu al Institutului Kiel pentru Economia Mondială, citat în analiza RoEM, arată că un eventual conflict în Iran ar avea efecte reduse asupra economiei americane, dar ar afecta puternic economiile dependente de importuri de energie, printre care se numără și cele europene.
Concluzia centrală a analizei este că accelerarea tranziției energetice reprezintă, în prezent, o soluție reală pentru reducerea dependenței energetice și pentru creșterea competitivității economice. Costul modulelor fotovoltaice a scăzut cu aproximativ 90% între 2010 și 2024, de la 2,44 dolari pe watt la 0,26 dolari pe watt, iar costurile centralelor eoliene s-au redus cu circa 50% în aceeași perioadă.
În România, prețurile obținute la licitațiile pentru contractele pentru diferență din 2025 se situează între 35,77 și 45,2 euro pe MWh pentru energia fotovoltaică și între 65,12 și 79,5 euro pe MWh pentru energia eoliană. Pentru comparație, costul nivelat al energiei produse în Germania din gaze naturale ajunge, în 2024, până la 181 de euro pe MWh, iar cel al energiei din cărbune, până la 293 de euro pe MWh.
Balázs Markó atrage totuși atenția asupra limitelor acestei comparații: „LCOE nu reprezintă costul total al sistemului energetic și nu este echivalent cu prețul final plătit de consumatori. Indicatorul măsoară costul producerii electricității la nivelul unităților de generare, fără a include integral costurile de rețea, stocare, echilibrare, transport și distribuție sau alte costuri asociate sistemului energetic (capacitate de rezervă, congestie, curtailment, impact asupra diferitelor categorii de consumatori). Prin urmare, comparația realizată reflectă costurile de producție ale energiei, nu costul complet al tranziției energetice.”
Potrivit datelor Eurostat citate în analiză, aproximativ 20% din energia primară a României provenea, în 2024, din surse regenerabile, față de doar 4% în 1990.
Țara este aproape autosuficientă în privința gazelor naturale, dar rămâne un importator net important de petrol. Centrala nucleară de la Cernavodă a asigurat 9% din energia primară a țării în 2024 și oferă, potrivit cercetătorilor, o producție stabilă și cu emisii reduse, independentă de condițiile meteorologice, deși presupune investiții ridicate.
Concluzia specialiștilor este că accelerarea tranziției energetice depinde în mod direct de simplificarea procedurilor de autorizare pentru noi capacități solare și eoliene și, mai ales, de investițiile în extinderea rețelelor electrice. Prețul bateriilor cu litiu a scăzut cu aproximativ 85% între 2010 și 2024, ceea ce facilitează dezvoltarea stocării de energie, dar cercetătorii subliniază că bateriile nu pot înlocui investițiile în rețele și interconectoare: bateriile mută energia în timp, iar rețelele o transportă între regiuni.
Analiza RoEM-UBB FSEGA mai arată că producția de panouri solare rămâne concentrată în China, la fel ca extracția și prelucrarea multor materii prime esențiale pentru instalațiile regenerabile, inclusiv pământurile rare. În cazul unui conflict care ar limita aceste importuri, Europa ar avea nevoie de timp pentru a dezvolta o industrie proprie și furnizori alternativi, din cauza capacității reduse de producție și rafinare de pe continent.
Concluzia e că tranziția energetică poate contribui la reducerea dependenței energetice a României și a Europei, susțin specialiștii RoEM-UBB FSEGA. „Totuși, tranziția energetică nu elimină toate dependențele externe și nu garantează automat prețuri finale mai mici pentru toți consumatorii. Impactul său depinde și de structura pieței, nivelul investițiilor în infrastructură și de modul în care costurile sunt distribuite între gospodării, companii energetice și stat”, conchide Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.
Romanian Economic Monitor este primul proiect de cercetare din mediul academic românesc care oferă gratuit date și analize actualizate despre economia țării. Este dezvoltat de o echipă de cercetători ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
