„Gaura din Hoia se vede din avion”. Noi apeluri pentru protejarea pădurii de la marginea Clujului/Ecolog clujean: „Ultimele hectare de pădure sunt cele mai valoroase”
ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - iun. 03, 2026 0 36
Tăierile de arbori din Pădurea Hoia continuă să provoace reacții în rândul activiștilor de mediu și al unor specialiști, care cer autorităților locale să accelereze demersurile pentru transformarea zonei într-o arie naturală protejată.
Inițiativa Inelul Verde Metropolitan a publicat imagini aeriene cu o suprafață defrișată din Hoia, susținând că „gaura în Hoia e atât de mare că se vede din avion”.
„Sunt autoritățile în stare să propună Hoia arie naturală protejată, așa cum au promis? Poate Direcția Silvică Cluj să facă un nou amenajament astfel încât pădurile Clujului să fie integrate într-o centură verde a zonei metropolitane?”, au transmis activiștii.
Printre cei care au reacționat se numără și ecologul și cercetătorul clujean Tibor Hartel, care atrage atenția asupra rolului tot mai important pe care îl au pădurile periurbane într-un context marcat de schimbări climatice și extinderea zonelor construite.
„Primul hectar de pădure tăiat poate aduce lemn, locuri de muncă sau terenuri de care societatea are nevoie. Ultimele hectare sunt însă diferite. Ele răcoresc orașele, stochează apa în perioadele de inundații, oferă adăpost faunei sălbatice, captează carbon și oferă oamenilor un loc unde să respire”, a explicat Hartel.
Acesta susține că, pe măsură ce suprafețele împădurite se reduc, valoarea ecologică și socială a fragmentelor rămase crește disproporționat.
„Într-o lume puternic destabilizată, trebuie să avem grijă de ultimele hectare de natură. Oamenii au nevoie mai mult ca oricând de valorile de susținere și stabilizare pe care le oferă pădurile cu înalte valori naturale, precum Făgetul și Hoia, dar și orice altă pădure periurbană. Vă rog, nu le distrugeți”, a transmis ecologul.
În dezbatere a intervenit și Klaus Birthler, arhitect, cunoscut pentru implicarea sa în proiecte de conservare și protejare a spațiilor verzi din zona Reghinului, arătând că multe dintre conflictele legate de păduri și natură apar deoarece beneficiile oferite de ecosisteme nu sunt evaluate economic. „Părerea mea este că schimbarea va apărea în momentul în care serviciile ecosistemice sunt evaluate în bani, la fel cum fac țări vecine”, a comentat Birthler.
Răspunzând observației sale, Hartel a arătat că astfel de mecanisme există deja în numeroase state europene și sunt promovate inclusiv la nivelul Uniunii Europene. „Problema la noi este că nu este voință politică. Dezastrele care survin din lipsa voinței politice, precum Praid, situația urșilor sau mortalitatea în perioada insulelor de căldură vara, sunt explicate prin sabotaj din partea castorului, ONG-urilor și alții”, a afirmat acesta.
Discuțiile din mediul online au devenit rapid contradictorii. Unii participanți au susținut că în zonă au fost eliminați arbori bătrâni sau afectați și că au fost plantați puieți noi, în timp ce activiștii de mediu contestă însăși logica unor astfel de intervenții într-o pădure cu rol ecologic important. Președintele Clubului de Cicloturism Napoca, Radu Mititean, a criticat abordarea silvică bazată exclusiv pe producția de lemn.„Trebuie să depășim abordarea aceasta de tip agronomic în care pădurea este văzută ca un câmp cultivat cu arbori. Arborii bătrâni, cu scorburi sau lemn mort sunt printre cei mai valoroși pentru biodiversitate”, a afirmat acesta.
În comentariile apărute după publicarea imaginilor, mai mulți clujeni și-au exprimat îngrijorarea față de presiunea urbanistică tot mai mare asupra zonelor verzi din jurul orașului, în special în zona Hoia – Donath – Baciu, unde dezvoltarea imobiliară și creșterea traficului sunt resimțite tot mai puternic de locuitori.
Subiectul revine în atenție în contextul în care organizațiile de mediu solicită de mai mulți ani includerea pădurilor Hoia și Făget într-un sistem de protecție care să limiteze intervențiile silvice și să le recunoască rolul esențial pentru sănătatea și calitatea vieții din zona metropolitană Cluj.
Romsilva: „Nefiind arie protejată, primează funcția de producție”
Tăierile din Pădurea Hoia au devenit subiect de controversă în primăvara acestui an, când au apărut imagini și sesizări privind o suprafață de aproximativ două hectare defrișată. Un control al Gărzii Forestiere a constatat nereguli și a sesizat procurorii. În schimb, Direcția Silvică Cluj a susținut că intervențiile au fost realizate prin așa-numite „tăieri de substituire”, menite să înlocuiască arborii considerați mai puțin valoroși economic cu specii precum stejarul și gorunul. Într-un reportaj Digi24, directorul Direcției Silvice Cluj, Viorel Mihiș, a declarat că, atât timp cât Hoia nu este declarată arie naturală protejată, prioritatea rămâne exploatarea forestieră: „Nefiind arie naturală protejată, primează funcția de producție, funcția socială este pe locul doi”, arăta oficialul.
Explicația a fost contestată de activiști și de o parte a comunității locale, care susțin că pădurea de la marginea Clujului are în primul rând rol recreativ, climatic și ecologic.
Viceprimarul Dan Tarcea: împădurim Hoia și zona metropolitană
Imediat după controversele de la începutul lunii martie cu defrișările din Hoia, viceprimarul Dan Tarcea a ținut să posteze imagini, tot în luna martier, de la o acțiune amplă de împădurire. Acțiunea la care a făcut referire Dan Tarcea în legătură cu Hoia a avut loc pe 26 martie 2026, în cadrul campaniei „Luna plantării arborilor”, când a fost organizată o amplă împădurire în zona pădurii, alături de Direcția Silvică Cluj, USAMV și alte instituții. În cadrul evenimentului s-a anunțat că au fost plantați peste 20.000 de puieți pe aproximativ 4,8 hectare, iar viceprimarul a prezentat acțiunea ca parte din strategia de a susține extindere a spațiilor verzi din Cluj și din zona metropolitană. ”Demersul face parte din programul Luna plantării arborilor, iar la nivelul întregului sezon, Direcția Silvică Cluj estimează plantarea a peste 1 milion de puieți.
În paralel, la nivelul municipiului, extinderea spațiilor verzi rămâne o direcție constantă. În ultimii ani, au fost realizate plantări pe malurile Someșului, în Parcul Feroviarilor, în zona Armătura și în alte zone din oraș”, arăta Tarcea într-un video postat pe rețelele de socializare.
(Foto: Tarcea-colaj-actiune-împădurire-2026-Cheile-Baciului-Hoia/monitorulcj.ro)
Vezi și:
