Închide

O judecătorie din Cluj a ținut un dosar în pronunțare trei luni în loc de 15 zile. Tribunalul Specializat a obligat-o ieri să se pronunțe în două zile / Petenții invocă în instanță studiu științific despre uitare

Actualitate by Mihai Prodan - mai 12, 2026 0 20

Tribunalul Specializat a admis ieri o contestație privind tergiversarea procesului formulată de doi justițiabili care așteptau de peste trei luni o hotărâre de la o judecătorie din Cluj, deși legea prevede că pronunțarea nu poate fi amânată mai mult de 15 zile. Instanța a stabilit că Judecătoria trebuie să se pronunțe până pe 13 mai 2026, mâine – adică în două zile de la pronunțarea deciziei. Să menționăm în acest context că astfel de contestații – ”contestație tergiversare cauză” – sunt foarte rare în sistemul justițiabil, deși amânările, care le-ar justifica, sunt la ordinea zilei.
Dosarul de fond este o contestație la executare silită imobiliară, cu o istorie procesuală deja complicată. Cei doi contestatori atacaseră în 2023 o executare silită inițiată de o companie străină pentru un debit de aproximativ 78.000 de lei. Judecătoria le anulase cererea din cauza neplății taxei de timbru, dar Tribunalul Specializat admisese apelul și trimisese cauza spre rejudecare, cu indicația că instanța trebuia să stabilească mai întâi taxa datorată și să o comunice părților. Dosarul ajunsese astfel din nou pe rolul Judecătoriei.
Pe fondul rejudecării, instanța a rămas în pronunțare la data de 27 ianuarie 2026. Potrivit art. 396 alin. 1 din Codul de procedură civilă, pronunțarea poate fi amânată în cazuri justificate, „pentru un termen care nu poate depăși 15 zile”. Concret, termenul legal expira pe 12 februarie 2026. La data soluționării contestației – 11 mai 2026, ieri – limita legală era depășită cu trei luni.
Contestatorii nu s-au limitat la a cere remedierea situației concrete, ci au cerut și sesizarea Curții Constituționale, argumentând că norma din Codul de procedură civilă este neconstituțională tocmai pentru că permite amânări succesive fără o limită totală clară și fără nicio sancțiune pentru depășirea termenului. Ei au invocat inclusiv un studiu științific despre uitare – cunoscut în psihologie sub numele de curba uitării a lui Ebbinghaus – pentru a susține că un judecător care amână pronunțarea pierde între timp o mare parte din informațiile procesate, ceea ce ar face ca amânările repetate să fie și ineficiente, nu doar ilegale.
Tribunalul Specializat a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, reținând că ceea ce contestatorii critică în realitate este modul în care norma a fost aplicată de instanța de fond, nu conținutul normei în sine, și că o eventuală sesizare nu ar fi utilă soluționării cauzei.
Pe fondul contestației, instanța a dat însă dreptate celor doi. Tribunalul a reținut că „termenul legal de amânare a pronunțării era depășit cu 3 luni de zile” și că tergiversarea era reală și nejustificată. A admis contestația și a stabilit data de 13 mai 2026 ca termen-limită pentru pronunțare, cu mențiunea că soluția va fi pusă la dispoziția părților prin intermediul grefei.
Tribunalul a precizat și că această cale de atac „nu trebuie privită ca o posibilitate de sancționare a judecătorului învestit cu soluționarea cauzei, ci ca un remediu oferit de normele de procedură,” aplicabil atunci când instanța cauzează amânarea nejustificată sau nu ia măsurile necesare pentru soluționarea procesului într-un termen rezonabil.
Decizia Tribunalului Specializat este definitivă și fără cale de atac.

Să adăugăm în final că intimată în proces este un offshore, Investcapital Ltd, înregistrat în Malta, înființat de grupul polonez KRUK, unul dintre cei mai mari recuperatori de creanțe din Europa. Modelul de afaceri constă în cumpărarea în bloc a portofoliilor de credite neperformante de la bănci românești, la prețuri derizorii – între 2% și 9% din valoarea nominală – și pornirea ulterioară a executărilor silite împotriva debitorilor pentru recuperarea integrală a sumelor.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism Berlin.