Zece ani de șantier, un secol de istorie: Catedrala din Cluj de la inaugurarea din 1933 la restaurarea cu fonduri europene / Inițial o voiau pe Cetățuie
ActualitateIstorieTop News by Actual de Cluj - mai 02, 2026 0 18
E octombrie 1933-acum aproape un secol. Publicația Gazeta Ilustrată din Cluj dedică întregul său număr lunar unui singur eveniment: inaugurarea Catedralei Ortodoxe. Paginile publicației surprind pe multiple pagini detalii de la disputa privind locul amplasării, la costul clopotelor cumpărate dintr-o firmă din Ungaria, la tensiunile financiare din anii de criză economică. La aproape un secol distanță, documentul rămâne probabil cea mai completă radiografie a acestui proiect de construcție care a transformat definitiv centrul Clujului.
Numărul din octombrie 1933 al ”Gazetei Ilustrate — publicație literară, politică, economică și socială” condusă de directorul Petru Borteș, cu redacția pe Strada Regina Maria nr. 36 din Cluj — se deschide cu un articol intitulat „Biruinți cari ne umplu de mândrie”, semnat de Titus Bunea. Tonul este solemn și explicit politic. Autorul compară inaugurarea catedralei cu un alt eveniment considerat de referință: aniversarea unui deceniu de la întemeierea Universității române din Cluj. Ambele sunt descrise ca „biruinți din rândul acelora cari învrednicesc un popor de stima omenirei: biruința spiritului și biruința credinței”.
Contextul istoric era subliniat cu insistență. Autorul amintea că timp de secole comunitatea românească ortodoxă fusese marginalizată în propriul oraș. Autorul mai nota că înălțarea catedralei era percepută ca sfârșitul unui așteptări îndelungate: „vedem cu toții astăzi un vis strămoșesc îndeplinit, un vis de mai bine de 400 de ani” — cuvintele rostite de Principele Carol la punerea pietrei de temelie, în 1923, preluate fidel de Gazeta Ilustrată.
Inițiativa construcției îi aparținea episcopului Nicolae Ivan, primul ierarh al Eparhiei Vadului, Feleacului și Clujului, reîntemeiată după Marea Unire. Gazeta Ilustrată îi dedică un portret amplu, sub titlul „Un ctitor de Eparhie: Episcopul Nicolae Ivan”, semnat de profesorul I. Mateiu, în care îl descrie drept creatorul unei opere „gigantice în proporțiile ei și mai artistice în arhitectura ei neîntrecută”.
Povestea alegerii terenului, consemnată în articolul „Din istoricul zidirei Catedralei”, arată că ”pe vremuri” Consiliul municipal al Clujului răspunsese cererii de teren că, preciza publicația, „nu poate acorda acest favor bisericei valahe, iredentiste și antipatriotice, pe teritoriul orașului unguresc Cluj”.
În 1919, lucrurile se schimbaseră. Primăria municipiului a cedat piața din fața Teatrului Național — loc pe care articolul îl descrie ca „cel mai potrivit loc aflat în mijlocul municipiului”. Nu lipsiseră nici obiecțiunile: serviciul salubrității publice și comisii de ingineri ridicaseră semne de întrebare, dar acestea „nu au putut fi luate în seamă, avându-se în vedere scopul măreț urmărit prin înălțarea unei catedrale românești în orașul suferințelor neamului nostru”.
A existat și o dezbatere serioasă privind locul: unii deputaţi și credincioși propuseseră ridicarea catedralei pe dealul Cetățuia, „în văzul întregului oraș”. Au câștigat „cei cu simț practic cari cereau cu insistență ca noua catedrală să rămână în centrul orașului”.
Articolul din Gazeta Ilustrată reconstituie mecanismul construcției clădirii. La concursul pentru proiect s-au prezentat opt planuri. Cel al inginerilor C. Pomponiu și Gh. Cristinel „a fost premiat cu premiul de 30 mii lei”.
Punerea pietrei de temelie a avut loc în 7 octombrie 1923, în prezența Principelui moștenitor Carol — cel care va deveni Regele Carol al II-lea —, a prim-ministrului Ion I.C. Brătianu, a miniștrilor și a unor mii de oameni veniți din comunele înconjurătoare. Actul comemorativ, al cărui text complet este reprodus în gazetă, fusese semnat de toți cei prezenți și introdus într-un tub de sticlă, așezat în piatra fundamentală.
Criza economică din anii ’30 a lovit și șantierul: în 1931, Consiliul eparhial a fost nevoit să sisteze lucrările, primind de la stat „doar un milion lei și din colecte și donațiuni 636.578 lei” — sume insuficiente. Gazeta notează că pentru terminarea completă mai era nevoie de circa 12 milioane de lei — suma necesară pentru „învelirea și acoperirea cu piatră a cupolei, învelirea arcurilor de susținere a bazei cupolei mari, și ridicarea celor 4 turnulețe etc.”. S-a recurs în cele din urmă la un împrumut de la Casa Generală de Economii din București, cu obligația statului de a-l achita în rate.
Un detaliu memorabil consemnat de gazetă: cele patru clopote ale catedralei au fost comandate firmei „Fii lui Frideric Seltenhofer din Șopron” — un oraș din Ungaria. Contractul fusese încheiat în decembrie 1926. Clopotele au sosit la Cluj în aprilie 1927. Cel mai mare cântărește 1.926 de kilograme, iar pe margine poartă inscripția că a fost turnat în vremea regelui Ferdinand I. Prețul: „un dolar de fiecare kilogram, în total 3.839 dolari.
Prima dată când s-a auzit sunetul tuturor celor patru clopote a fost vineri, 6 mai 1927, la ora 12.
La data inaugurării din 5 noiembrie 1933, interiorul catedralei era departe de a fi finalizat. Gazeta Ilustrată publică un lung articol critic semnat de V. Beneș, intitulat „Pictura Catedralei Ort. Rom. din Cluj”, care evaluează cu ochi de specialist lucrările deja executate. Altarul fusese pictat de Catul Bogdan, iar cupola centrală de A. Demian.
La aproape un secol de la momentele relatate în paginile Gazetei Ilustrate, Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca intră în cel mai amplu program de restaurare din istoria sa. Proiectul, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024, are o durată de 60 de luni și o valoare totală de aproape 57 milioane de lei, adică peste 11 milioane de euro. Contractul de finanțare a fost semnat între Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Nord-Vest 2021–2027, și Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Lucrările vizează reabilitarea structurilor arhitecturale și de rezistență, reabilitarea spațiilor interioare și a subsolului, continuarea lucrărilor de pictură în mozaic și realizarea elementelor decorative, precum și conservarea și restaurarea tâmplăriei metalice. Este prima intervenție sistematică de o asemenea anvergură de la inaugurarea construcției.
Proiectul de restaurare a fost elaborat de biroul clujean Ateliercetrei și se concentrează nu doar pe reabilitarea propriu-zisă, ci și pe introducerea catedralei în circuitul turistic, prin implementarea unei soluții de acces la turnul edificiului de 32 de metri. Concret, vizitatorii vor putea urca în turn și admira panorama centrului Clujului de la înălțime — o posiblitate care nu a existat niciodată în dotarea originală a clădirii.
Citește și:
