Cetățean azer care a ucis un pieton pe DN1F și a fugit de la locul accidentului condamnat vineri la Cluj la închisoare cu executare după ce instanța recunoaște culpă egală cu pietonul lovit, rupt de beat pe carosabil
Actualitate by Mihai Prodan - apr. 20, 2026 0 54
Judecătoria Cluj-Napoca a pronunțat vineri o sentință de condamnare la 3 ani și 2 luni de închisoare cu executare împotriva unui cetățean azerî în vârstă de 40 de ani, judecat pentru ucidere din culpă, părăsirea locului accidentului și conducere sub influența alcoolului. Este rară o astfel de sentință, de obicei chiar și în cazul accidentelor mortale unde obiectul procesului e uciderea din culpă, cum e cazul acum, instanța dă sentințe cu suspendare.
Inculpatul a recunoscut integral faptele, ceea ce a dus la judecarea cauzei în procedură simplificată și la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.
Accidentul s-a produs pe 2 noiembrie anul trecut, în jurul orei 17:53, pe DN1F, la kilometrul 14+271, pe raza unui sat din județul Cluj. Inculpatul conducea un autovehicul cu șapte persoane la bord când a lovit un pieton care se deplasa pe carosabil cu spatele la direcția de mers. Victima a decedat pe loc. Conform expertizei medico-legale, cauza morții a fost un politraumatism sever, cu transecțiune de trunchi cerebral.
Expertiza de calcul retroactiv al alcoolemiei a stabilit că, la momentul impactului, inculpatul avea o alcoolemie estimată la aproximativ 1,27 g‰ alcool pur în sânge. Viteza autovehiculului a fost estimată la 80 km/h, într-o zonă cu limită legală de 50 km/h. Experții au concluzionat că accidentul putea fi evitat dacă șoferul ar fi respectat limita de viteză.
După impact, inculpatul a coborât din mașină și a strigat după ambulanță, dar a plecat de la fața locului fără aprobarea poliției, îndepărtându-se aproximativ 1,7 kilometri, până în zona unui sens giratoriu de pe DN1F. A fost depistat la ora 20 și reținut. Se află în arest la domiciliu din 3 noiembrie 2025, perioadă care se deduce din pedeapsă.
Instanța a reținut culpă comună, în proporție de 50% pentru fiecare parte. Victima se deplasa pe carosabil noaptea, fără accesorii reflectorizante și fără sursă de lumină, cu o alcoolemie de 3,20 g‰, încălcând regulile privind circulația pietonilor. Expertiza a stabilit că persoana vătămată nu se afla în traversare neregulamentară, ci mergea paralel cu axul drumului, cu spatele la vehiculul care se apropia.
Familia victimei — fratele, cumnata și doi nepoți — s-a constituit parte civilă. Instanța a obligat asigurătorul RCA al inculpatului la plata de daune morale de 21.075 de euro fratelui, respectiv câte 10.000 de euro celorlalți trei membri ai familiei, sume diminuate la jumătate față de valorile inițiale stabilite de instanță, ca urmare a procentului de culpă reținut în sarcina victimei. Cererile de daune materiale au fost respinse ca achitate deja parțial de asigurător. Asigurătorul a fost obligat și la penalități de 0,2% pe zi de întârziere, instanța reținând că refuzul inițial de despăgubire față de trei dintre părțile civile a avut caracter abuziv.
Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, inculpatul a primit interdicția de a conduce orice vehicul pentru care este necesar permis de conducere pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei.
În motivarea individualizării pedepselor, instanța a pornit de la gravitatea concretă a fiecărei fapte și de la persoana inculpatului. În favoarea acestuia au fost reținute lipsa antecedentelor penale, integrarea socio-profesională, recunoașterea faptelor și regretul exprimat constant pe parcursul procesului. Ca urmare, pentru uciderea din culpă și pentru părăsirea locului accidentului, instanța a stabilit câte doi ani închisoare — orientat spre minimul legal redus prin procedura simplificată — iar pentru conducerea sub influența alcoolului – 1 an și 6 luni. Prin contopire, pedeapsa rezultantă a ajuns la 3 ani și 2 luni, la care se adaugă interdicția de a conduce 5 ani după eliberare. Posibilitatea suspendării executării pedepsei sub supraveghere a fost exclusă din start de două obstacole legale cumulate: pedeapsa rezultantă depășește trei ani – pragul maxim admis pentru suspendare, iar infracțiunea de ucidere din culpă în varianta agravată — săvârșită în condiții de conducere sub influența alcoolului — face suspendarea imposibilă prin lege, indiferent de cuantumul pedepsei. Instanța a subliniat totodată că România înregistrează cea mai mare frecvență europeană a accidentelor rutiere grave și că soluțiile indulgente în astfel de cazuri nu ar face decât să încurajeze comportamente similare. ”Inculpatul nu a manifestat suficientă precauție în trafic, nerespectând viteza legală admisă în localitate, care i-ar fi permis să evite impactul cu victima, însă în favoarea acestuia instanța va avea în vedere faptul că și victima a avut o atitudine neglijentă, deplasându-se pe partea carosabilă a DN1F, la km. 14+271 (…), pe timp de noapte, fără a avea accesorii reflectorizante sau fără a purta o sursă de lumină vizibilă din ambele sensuri, în condițiile existenței acostamentelor și aflându-se la rândul ei sub influența alcoolului, alcoolemia fiind de 3,20 grame la mie”, a opinat judecătorul.
Totodată instanța a reținut și distanța de 1,2 metri față de limita din dreapta a drumului public, în condițiile în care banda de deplasare avea o lățime de 3,6 metri, ”deci cu o minimă diligență care nu a existat putea fi ocolită victima și evitat un deznodământ tragic”.
Din motivarea instanței:
Gravitatea faptei este accentuată de împrejurarea că accidentul s-a produs prin lovirea frontală a unui pieton, pe timp de noapte, într-un loc iluminat artificial, iar inculpatul a părăsit zona producerii evenimentului fără încuviințarea organelor de poliție, astfel atitudinea de indiferență față de posibilitatea ca victima să se afle într-o stare critică relevă o desconsiderare a obligațiilor ce incumbă conducătorului auto implicat într-un accident cu victimă.
Dinamica unui impact frontal cu un pieton îl obliga pe inculpat să rămână în zonă și să întreprindă verificări efective pentru a se asigura care este starea de sănătate a victimei, întrucât, în lipsa unei asemenea conduite, exista riscul real ca victima să rămână căzută pe carosabil, lipsită de sprijin imediat, cu potențial de producere a unor consecințe iremediabile prin întârzierea acordării ajutorului. Inculpatul aflat sub influența alcoolului a avut reprezentarea faptului că a acroșat o persoană, însă a ales să nu își asume consecințele evenimentului rutier, inculpatul avea nu numai obligația morală, ci și obligația legală de a rămâne la locul accidentului, în vederea stabilirii împrejurărilor în care acesta s-a produs.
Sentința poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
