Argumentele instanței pentru arestarea șefului ARR la Cluj: „întreaga instituție, deturnată de la scopul său legal” / Apelul la arest se judecă azi / Avocatul lui Anton acuză ”o problemă extrem de gravă”

ActualitateTop News by Mihai Prodan - apr. 14, 2026 0 301

actualdecluj.ro a obținut în exclusivitate argumentele prin care șeful Autorității Rutiere Române a fost arestat preventiv la Tribunalul Cluj, după acuze ample de luare de mită și percheziții la care anchetatorii au găsit, acasă la acesta, sute de mii de euro cash. Între timp contestația la decizia arestării preventive se judecă azi la Curtea de Apel (foto).

Încheierea nr. 953 pronunțată pe 1 aprilie 2026 de judecătorul de drepturi și libertăți al Tribunalului Cluj, dar motivată doar acum, explică în detaliu de ce Cristian Anton, directorul general al Autorității Rutiere Române, și Bogdan-Alexandru Radu, administratorul unei societăți comerciale, au ajuns în arest preventiv pentru 30 de zile. Hotărârea fusese executorie de la momentul pronunțării, ora 18:15, și putea fi contestată la Curtea de Apel Cluj în 48 de ore de la comunicare.
Dosarul, instrumentat de DNA Cluj în baza dosarului 4697/159/P/2024, îl vizează pe Cristian Anton pentru luare de mită în formă continuată, folosire de informații nedestinate publicității în scop de foloase necuvenite în formă continuată și constituirea unui grup infracțional organizat, iar pe Bogdan-Alexandru Radu pentru dare de mită în formă continuată, trafic de influență în formă continuată și constituirea unui grup infracțional organizat.
Ancheta în cazul lui Anton a început la Cluj după un denunț, iar la investigație au participat și ofițeri sub acoperire. La percheziții, procurorii DNA au găsit la domiciliul lui Cristian Anton suma totală de peste 500.000 de euro, o parte din bani fiind ascunși în cutii de carton. DNA susține că Anton ar fi primit de la Radu Bogdan Alexandru suma de 34.000 de euro dintr-un total de 54.800 de euro, în legătură cu fraudarea examenelor din București, Arad și Mehedinți.

Instanța a identificat două riscuri principale care au impus cea mai drastică măsură preventivă. Primul este riscul împiedicării bunei desfășurări a procesului penal, cu atât mai acut cu cât în cauză urmează să fie audiați martori. Al doilea este riscul real de continuare a activității infracționale prin intermediul altor persoane, raportat la ceea ce judecătorul numește modalitatea „extrem de ingenioasă, patentată de-a lungul timpului” pentru fraudarea examenelor. ”În concret, se apreciează că există riscul împiedicării aplicării justiţiei măsura fiind necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal în condiţiile în care în cauză urmează a fi audiaţi martori, existând totodată şi riscul real de continuare a activităţii infracţionale, prin intermediul altor persoane, raportat la modalitatea extrem de ingenioasă „patentată” de-a lungul timpului pentru fraudarea examenelor”, a arătat instanța.

Încheierea descrie o rețea cu grad ridicat de organizare și premeditare, din care judecătorul extrage câteva concluzii despre personalitatea inculpaților: „cutezanță sporită, specializare, apetență crescută pentru surse ilicite și facile de venit, capacitatea de a acționa în mod conspirat, lipsa oricăror griji față de consecințele negative ale introducerii în trafic, în final, ale unor persoane ce nu dețin abilitățile necesare atestatelor obținute în mod fraudulos”. Această ultimă observație privește consecințele sociale directe ale schemei: șoferi profesioniști necalificați pe drumurile publice.
În privința lui Cristian Anton, judecătorul a reținut că prin presupusul comportament infracțional acesta „pare să încalce în mod obișnuit îndatoririle pe care și le-a asumat, ignorându-și complet atribuțiile de serviciu”, iar din convorbirile înregistrate în mediul ambiental ar reieși că „întreaga instituție ar fi fost deturnată de la scopul său legal, persoanele incluse în comisiile de examinare permițând fraudarea acestora în numele inculpatului sau chiar pe cont propriu”.

Cu privire la Bogdan-Alexandru Radu, documentul reține că acesta „pare să fi contribuit în mare măsură la conceperea noului mod de operare de natură a păstra clandestinitatea activității infracționale”, în timp ce Anton ar fi achiesat de cele mai multe ori la ideile sale.
Judecătorul a respins argumentul că arestul la domiciliu ar fi suficient, explicând că diferența față de arestarea preventivă nu se rezumă la locul de executare. Arestarea preventivă implică supraveghere continuă și directă, reducând aproape complet posibilitatea de a comunica neautorizat cu alte persoane sau de a influența martori. Arestul la domiciliu, cu supravegherea sa prin brățări electronice și controale periodice, poate fi ocolit sau se poate dovedi insuficient, mai arată instanța. „Cu cât activitatea presupus infracțională are o durată mai îndelungată, iar nu un caracter întâmplător, cu atât mai mult un asemenea factor accentuează periculozitatea inculpaților”, conchide judecătorul.
Decizia nu este definitivă. Ambii inculpați au atacat decizia la Curtea de Apel. Termenul a fost fixat chiar pentru mâine, 15 aprilie, dar a fost preschimbat chiar pentru azi:

Citește și:

Șeful Autorității Rutiere Române, arestat la Cluj pentru corupție, contestă decizia

UPDATE Avocatul lui Anton, Kristian Winzer, îl acuză pe judecător că a reprodus ”aproape în integralitate” conținutul referatului de propunere a arestării preventive întocmit de DNA. ”În analiza încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă a domnului Anton Cristian, se evidențiază o problemă extrem de gravă: “motivarea” instanței reproduce, în esență, aproape în integralitate, conținutul referatului întocmit de DNA, fără ca judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj să fi realizat o analiză judiciară proprie a cauzei”, acuză avocatul. ”Astfel, prin utilizarea evidentă a tehnicii ”copy-paste”, judecătorul fondului a preluat raționamentul, perspectiva și concluziile acuzării, FĂRĂ a proceda la o examinare efectivă, concretă și contradictorie a susținerilor apărării și fără a-și expune propria motivare, în sensul cerut de lege”.

Avocatul susține că oreluarea integrală a referatului DNA ”conduce la o concluzie gravă: instanța nu a exercitat un control real asupra propunerii de arestare, ci a procedat la o confirmare formală a poziției acuzării”.

Nici un comentariu