Decizie surprinzătoare ieri la Cluj în instanță: bărbat acuzat că a agresat polițiști, declarat nevinovat / Nici unul dintre body cam-urile polițiștilor nu funcționa la intervenție / Suspiciuni de abuz
Actualitate by Mihai Prodan - mart. 25, 2026 0 123
Un bărbat trimis în judecată pentru ultraj, după o intervenție tensionată a poliției în aprilie 2024, a fost achitat ieri de instanță, care a constatat existența unor neconcordanțe semnificative în probele administrate, dar și lipsa unor dovezi concludente privind vinovăția acestuia.
Cazul a pornit în noaptea de 20 spre 21 aprilie 2024, când doi agenți de poliție au fost solicitați prin 112 să intervină la un apartament unde se semnalau zgomote puternice și tulburarea liniștii publice. Ajunși la fața locului, aceștia au observat mai multe valize aruncate în fața blocului și au intrat în contact cu o femeie care se îndrepta spre imobil. Potrivit acuzațiilor formulate de procurori, inculpatul ar fi avut un comportament agresiv, ar fi amenințat și ar fi lovit cei doi polițiști în timpul imobilizării, provocându-le leziuni care au necesitat îngrijiri medicale. De asemenea, s-a susținut că acesta ar fi proferat amenințări grave, inclusiv cu moartea.
Instanța a analizat însă în detaliu declarațiile persoanelor implicate și a remarcat existența unor diferențe importante între versiunile prezentate de agenții de poliție. Deși aceștia au relatat în mod constant că a existat o altercație fizică, modul concret de desfășurare a acesteia, poziționarea participanților și succesiunea loviturilor au fost descrise diferit de la o declarație la alta.
Instanța a analizat în mod coroborat toate probele administrate în cauză, în special declarațiile celor doi polițiști vătămați, ale martorei prezente la fața locului și ale martorului care a sesizat incidentul. Din această evaluare a rezultat că, deși există un nucleu comun al relatărilor – respectiv intervenția poliției, pătrunderea în apartament și existența unei altercații fizice – declarațiile persoanelor vătămate prezintă numeroase neconcordanțe esențiale.
Aceste diferențe privesc aspecte importante precum poziționarea participanților, modul concret de desfășurare a imobilizării, succesiunea loviturilor și dinamica întregului incident. Instanța a remarcat că, pe măsura trecerii timpului, declarațiile unuia dintre polițiști devin tot mai detaliate, ceea ce ridică suspiciuni cu privire la completarea ulterioară a unor lacune inițiale. ”Instanța acordă o relevanță deosebită caracterului oscilant al declarațiilor, observând că, pe măsura trecerii timpului, acestea devin tot mai detaliate, fără ca aceste detalii să fie însă constante, ci dimpotrivă, variabile și uneori contradictorii. O asemenea evoluție nu este specifică unui proces natural de rememorare, ci sugerează mai degrabă un proces de reconstrucție ulterioară a faptelor, susceptibil de a afecta credibilitatea globală a relatărilor”, a menționat instanța.
De asemenea, au fost identificate diferențe între versiunile oferite de cei doi agenți, inclusiv în privința rolului fiecăruia în intervenție.
În contrast, declarațiile martorei au fost apreciate ca fiind constante și coerente, aceasta susținând că nu a observat existența unui obiect periculos în mâna inculpatului și nici lovituri clare aplicate polițiștilor, descriind mai degrabă o îmbrânceală generală în timpul imobilizării. Martora a negat și existența unor amenințări explicite, confirmând doar un comportament verbal agresiv.
Un element esențial în cauză a fost și lipsa unor înregistrări video oficiale ale intervenției. Instanța a reținut că nici unul dintre cei doi polițiști nu avea body-cam funcțional în momentul intervenției, deși astfel de dispozitive sunt folosite ca să documenteze exact situațiile de acest tip. Absența acestor imagini a îngreunat stabilirea cu certitudine a modului în care s-au petrecut faptele. Instanța a acuzat ca ”cel puțin discutabil și neglijent” că cei doi nu aveau camere funcționale deși înainte de intervenție au stat aproape o oră la secție.
”Suplimentar, instanța apreciază ca fiind cel puțin neclară și insuficient justificată împrejurarea că agenții de poliție nu aveau asupra lor dispozitivele body-cam funcționale în momentul intervenției, deși, potrivit propriilor susțineri, aceștia aveau cunoștință despre modalitatea de funcționare a acestora (potrivit propriilor susțineri, cunoșteau faptul că acestea nu rezistă 24 de ore, iar ei se aflau pe finalul serviciului de 24 de ore, precum și faptul că dispozitivele nu au un afișaj privind bateria, și nici nu există rezerve pentru acestea). Astfel, având în vedere și faptul că anterior intervenției persoanele vătămate au petrecut o perioadă de aproximativ 50 de minute la secția de poliție, instanța apreciază cel puțin discutabil și neglijent faptul că acestea nu au profitat de fiecare moment pentru a pune la încărcat (pentru o perioadă oricât de scurtă) dispozitivele body-cam, în special în condițiile în care nivelul bateriei acestora nu putea fi verificat. În plus, este puțin plauzibil ca dispozitivul persoanei vătămate (…) să nu se fi încărcat la un nivel minim în intervalul de timp petrecut la secție, decât în cazul în care plasarea la încărcat s-ar fi efectuat cu foarte puțin timp înainte de sesizarea urmată de plecare, aspect care trimite la concluzia de neglijență formulată anterior.
În aceste condiții, lipsa unei înregistrări integrale a intervenției, coroborată cu inconsecvențele din declarațiile persoanelor vătămate și cu neconfirmarea unor elemente esențiale de către celelalte mijloace de probă, determină instanța să manifeste o rezervă serioasă în a da prevalență versiunii prezentate de acestea”, a menționat instanța Judecătoriei Cluj-Napoca în soluția de achitare consultată de actualdecluj.ro.
În același timp, martora prezentă la fața locului a oferit o versiune diferită de cea a agenților. Aceasta a declarat că nu a observat ca inculpatul să fi avut un obiect periculos asupra sa și nici să fi lovit polițiștii, descriind mai degrabă o îmbrânceală generală în timpul încercării de imobilizare. Totodată, nu a confirmat existența unor amenințări explicite, ci doar a unor injurii.
Judecătorul a apreciat că aceste neconcordanțe, coroborate cu lipsa unor probe directe clare, creează un dubiu rezonabil care trebuie interpretat în favoarea inculpatului. În consecință, instanța a dispus achitarea acestuia pentru acuzațiile de ultraj.
Decizia scoate în evidență importanța probelor obiective în astfel de cazuri, în special a înregistrărilor realizate cu body-cam, a căror absență poate influența decisiv soluția finală. Să menționăm, achitarea în cazuri de ultraj este foarte rară în Cluj; de obicei instanța consideră că e nevoie să dea un exemplu și, dacă sunt suficiente dovezi, inculpatul este condamnat, de multe ori în regim de detenție.
