Anomalia urbanistică a Clujului: strada formată doar din trepte, e în centrul Clujului, nu încap mașinile pe ea
Actualitate by Mihai Prodan - feb. 07, 2026 0 254
O stradă din Cluj-Napoca e formată doar din trepte, și se află în centrul orașului. Deși are o lungime considerabilă, suprafața totală e de doar câteva sute de metri pătrați, căci e vorba de fapt de o alee pietonală.
Strada Galileo Galilei, căci despre aceasta e vorba, e singura din oraș și printre puținele din țară unde întreg carosabilul, ca să-i spunem așa, e format din trepte. De altfel e improprie denumirea de stradă, căci e vorba de o alee lată de un metru pe care abia încap două persoane. Strada face legătura între zona cetățuii și promenada de pe malul Someșului.
Strada Galileo Galilei din Cluj-Napoca poartă numele astronomului și savantului italian Galileo Galilei (1564-1642), considerat unul dintre părinții științei moderne datorită contribuțiilor sale în mecanică, astronomia observațională și metoda științifică. Aceasta face parte dintr-un grup de străzi din oraș denumite după personalități științifice sau culturale de răsunet internațional – de exemplu alături de Strada Nicolaus Copernicus, aflată chiar în vecinătate. Strada face parte dintr-un perimetru urban în care se regăsesc clădiri cu valoare arhitecturală semnificativă, împreună cu străzile Emil Racoviță și Cetății – o zonă în care arhitectura europeană a început să fie introdusă la începutul secolului XX.
Strada este situată pe versantul sudic al dealului Cetățuia. Este, în mare parte, o alee pietonală îngustă, formată din trepte care urcă abrupt spre fosta fortificație habsburgică a Cetățuii. Zona în care se află strada a început să fie sistematizată și construită la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Arhitectura caselor din vecinătate – pe străzile adiacente Emil Racoviță sau Nicolaus Copernic – reflectă stilurile Secession și Eclectic, fiind locuințe ale burgheziei clujene de la acea vreme.
În imaginile de mai jos zona așa cum apare ea pe harta iozefină, veche de trei secole, a orașului. Istoricul Lukacs Jozsef explică pentru actualdecluj.ro:
Bună ziua. Se cunoaște cu precizie amplasamentul Podului nemților (Németek pallója). De la acest pod începea urcușul spre poarta cetății de pe Cetățuie. Această arteră este menționată în surse sub denumirile Grádics-utca sau Sáncgrádics-utca, traductibile prin Strada Treptelor, respectiv Strada Treptelor șanțului. Termenul grádics este un arhaism maghiar pentru lépcső, cu sensul de „trepte” sau „scară”. Accesul principal spre Cetățuie se realiza prin Strada Treptelor (Lépcsős-utca). Era calea cea mai scurtă, pentru pietoni. Cu căruțele făceau un ocol spre str. Racoviță. Actuala stradă Racoviță purta numele de Erzsébet-út (Strada Elisabeta), iar anterior, până la sfârșitul secolului al XIX-lea, era cunoscută ca Bácsi-út (Strada Baciului), pe aici trecând drumul cel mai scurt spre Baciu. De asemenea, exista Kőmálalja-út, literal strada de la poalele malului pietros, cunoscută multă vreme sub numele de Strada Măloasa, astăzi strada Stephan Ludwig Roth. Strada General Dragalina era artera cu reputație proastă a Clujului, denumită Sáncalja-út, adică Strada Fundul șanțului (adică strada care se întindea sub/mai jos de șanțul cetății). Până la sfârșitul secolului al XIX-lea nu a existat nici strada Galilei, nici strada Copernic. Au existat poteci, cum a fost cea care ducea spre taverna lui Nagy Gábor (clădire existentă și în prezent). Aceasta a fost numită la începutul sec. 20 Gizella-utca (probabil după regina Ghizella). Asta a devenit strada Galilei. Astfel de poteci, care urcau spre Cetățuie, traversând livezile de pe coastă, probabil mai existau.
La începutul secolului al XX-lea, pe versantul sud-estic al Cetății, la numărul 18, astăzi strada Gizella ( strada Galilei ), funcționa celebra cârciumă a restauratorului Gábor Nagy, care era unul dintre locurile de divertisment cunoscute din Cluj-Napoca la acea vreme. Cârciuma, dotată cu grădină, sală de bowling și pavilion de muzică, era deosebit de populară în rândul burgheziei orașului. Clădirea există și astăzi, funcționând ca o clădire rezidențială.
”Strada” a fost înscrisă în cartea funciară nouă în favoarea Municipiului Cluj-Napoca abia în 2021. Are o suprafață măsurată de doar 586 metri pătrați, cu destinația drum pe domeniul public.
Citește și:
