Raport Institutul pentru Orașe Vizionare: Cluj-Napoca rămâne cel mai performant oraș din România și în 2025. ”Arma secretă a Clujului pare să fie «vibrația» sa unică”. La ce indicator e pe ultimul loc

Cluj-Napoca rămâne cel mai performant oraș din România și în 2025, arată un raport al Institutului pentru Orașe Vizionare, căci există și așa ceva, publicat azi.

Cluj-Napoca rămâne cel mai performant oraș din România, urmat de București și Sibiu; Bucureștiul domină la capitolele economic și competitivitate urbană, în timp ce Cluj-Napoca se detașează la educație, calitatea vieții și densitatea antreprenorială, arată raportul.

Institutul pentru Orașe Vizionare lansează azi a doua ediție a City Index, analiza comparativă care măsoară performanța celor 41 de municipii reședință de județ din România sub trei dimensiuni principale – calitatea locului, prosperitate și … vibrație. Raportul din acest an consolidează datele pentru perioada noiembrie 2023- iulie 2025, bazate pe 51 de indicatori din surse statistice, economice și platforme online.

Primele zece poziții rămân aproape neschimbate față de anul trecut. Cluj-Napoca, București și Sibiu continuă să conducă în topul performanței urbane, urmate de Brașov, Timișoara, Oradea, în aceeași configurație ca anul trecut, și Iași, Alba Iulia, Constanța și Târgu Mureș, cu mici schimbări de poziții între ele.

Preșeidntele IOV este cunoscutul om de publicitate Felix Tătaru. ”Anul 2024, pe care îl măsurăm în index-ul lansat azi, a fost un an dificil pentru administrațiile locale”, spune el.

Bucureștiul, din poziția de capitală, se situează pe primul loc la cei mai mulți indicatori (14) din ediția aceasta a Indexului. Surpriza sunt următoarele două orașe cu cele mai multe locuri 1 la nivel național, fiecare conducând la 6 indicatori din totalul de 51 analizați: Cluj-Napoca este lider la indicatorii Elevi & studenți, Calitatea învățământului gimnazial + liceal, Nivel de educație, Rankingul celei mai bune universități locale, Densitatea antreprenorială, Conectivitatea aeriană. Celălalt oraș este … Reșița, care anul trecut conducea la 5 indicatori și care a crescut la 6 indicatori în 2025 – Indicele de calitate a aerului, Amprenta verde, Efortul investițiilor publice, Trafic urban, Accesibilitatea locuinței și Vremea.

‘Calitatea Locului’ este una dintre cele trei componente majore ale CITY INDEX și reflectă atractivitatea orașului, modul în care infrastructura, atracțiile, mediul natural și serviciile esențiale (sănătate, învățământ) contribuie la un standard de viață ridicat. Și anul acesta, lider este Cluj-Napoca, urmat de Sibiu, București, Brașov și Iași.

Componenta ‘Prosperitate’ indică puterea economică a orașului și interacțiunea acesteia cu dinamica socială. Acoperă performanța afacerilor, inovația, finanțele publice și efectele economiei asupra structurii demografice și oportunităților individuale.

În cea de-a doua ediție, Bucureștiul ocupă prima poziție, urmat de Cluj-Napoca și Timișoara. Capitala domină la Cifra de afaceri și Indicele de inovare, dar continuă să marcheze cel mai slab la Infracționalitate. Cluj-Napoca este lider la Densitate antreprenorială și Competitivitate urbană, dar, ca și anul trecut, ocupă ultimul loc la nivelul de accesibilitate a locuinței.

”Vibrația“ ca indicator include diversitatea culturală și sportivă, opțiunile variate de divertisment și interacțiunile sociale, care, împreună, contribuie la experiența urbană. În 2025 Cluj-Napoca trece în poziție de lider, ocupată anul trecut de Sibiu, urmat de București, cu Sibiu pe locul 3. Cluj-Napoca mai excelează la indicatorii ”Elevi & Studenți” unde ocupă prima poziție și ”Entertainment”, pe locul 2.

Metodologia raportului este fundamentată pe analiza și consolidarea datelor din perioada noiembrie 2024 – iulie 2025 pentru cele 41 de municipii reședință de județ din România și combină date statistice oficiale din diverse surse cu evaluări calitative obținute de la rezidenți și turiști. Sunt în total 51 de indicatori.

Cum reușește Cluj-Napoca să fie pentru a doua oară pe primul loc, în fața celui mai mare oraș din țară? Cum de ”Inima Transilvaniei” câștigă iar în fața Capitalei țării?, se întreabă autorii studiului în concluziile acestuia. Iată ce răspund tot ei:
Într-un clasament detaliat al celor mai performante orașe din România, mulți s-ar aștepta ca Bucureștiul, capitala și motorul economic incontestabil al țării, să ocupe detașat prima poziție.
Surprinzător, însă, titlul de campion este adjudecat, la o diferență mica, de Cluj-Napoca. Pentru al doilea an consecutiv. Cum reușește Clujul această performanță? Răspunsul stă întrun model de dezvoltare axat e echilibru. În timp ce Bucureștiul câștigă detașat la capitolele de putere economică brută – cifră de afaceri, companii mari, finanțe locale – Clujul recuperează și depășește printr-un avantaj decisiv la Calitatea locului, un factor din ce în ce mai important. Poziția Clujului este construită pe piloni esențiali pentru bunăstarea de zi cu zi a locuitorilor. Indexul arată că Clujul oferă un sistem de educație mai performant la toate nivelurile, de la școli la universitate, un mediu natural mai sănătos, cu
aer mai curat și mai mult spațiu verde per capita, și o speranță de viață mai mare decât Bucureștiul.
La aceste atuuri se adaugă un trafic urban aglomerat, dar mai gestionabil și o rată a criminalității
mai scăzută. Acestea sunt elemente concrete care definesc un loc unde oamenii simt că pot trăi mai bine,
mai sănătos și mai în siguranță.

Însă arma secretă a Clujului pare să fie «vibrația» sa unică, alimentată de o vitalitate socială aparte. Deși capitala domină la capitolele clasice, de metropolă – Divertisment mai variat, Cultură
și Sport (mai multe muzee, cluburi mai puternice), Shopping și Turism (grad de ocupare mai bun, durată de ședere mai mare) – totuși Clujul reechilibrează balanța și compensează avantajul Bucureștiului la capitolul Vitalitate socială. Clujul este, per capita, mult mai tânăr și mai influențat de energia celor peste 70.000 de studenți, a căror pondere în populația totală este semnificativ mai mare decât în Capitală, având o comunitate mai implicată civic și mai coezivă. Astfel, analiza comparativă București vs. Cluj nu este în principal despre o ierarhie de cifre, ci arată o diferență între două abordări. Pe de o parte, avem modelul de dezvoltare mai degrabă organică al Capitalei, caracterizată printr-o competitivitate economică
intensă și uneori copleșitoare. Pe de altă parte, observăm abordarea mai planificată a Clujului, care pune
un accent mai mare pe calitatea vieții, echilibru și spirit comunitar. Iar în 2025, balanța pare să încline, la limită, în favoarea celei din urmă”.