Clujul se bazează pe Guvern pentru marile sale proiecte de investiții, în timp ce ministrul Fondurilor Europene avertizează că toată România are în desfășurare proiecte de 100 de miliarde de euro, dar resurse de doar 50 de miliarde
ActualitateAdministrațieTop News by Cosmina Fernoaga - aug. 31, 2025 0 1043
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat într-un interviu pentru Economedia.ro că pierderea a 7 miliarde de euro din cele 28 de miliarde de euro alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) face parte dintr-o problemă mult mai amplă: România a supracontractat proiecte de circa 100 de miliarde de euro, în timp ce resursele reale sunt la jumătate, adică 50 de miliarde de euro
Primarul Clujului, Emil Boc, a tot comentat, în ultima perioadă, că pierderea finanțării din PNRR pentru proiectul metroului nu este o problemă atât de gravă, pentru că Ministerul Transporturilor va putea să asigure costurile din alte surse pe care le are la dispoziție, și aici vorbim de un total de 2,7 miliarde de euro prevăzut pentru Magistrala I a metroului.. În afara proiectului „metrou”, Clujul mizează pe finanțare – tot prin intermediul Ministerului Transporturilor – pentru construcția centurii metropolitane (sectorul sudic, care va avea o lungime de 40 de km, cu o valoare a contractului de aproximativ 950 de milioane de euro). Spitalul Regional de Urgență este un proiect de asemenea finanțat din fonduri europene, cu cofinanțare de la Ministerul Sănătății, iar Consiliul Județean Cluj are de asemenea pretenția să obțină finanțare de la Guvern pentru Spitalul Pediatric pe care intenționează să-l construiască de la zero. În afara acestor mari proiecte, mai sunt investițiile locale demarate de primării prin intermediul programelor guvernamentale „PNDL” sau „Anghel Saligny”.
Fost ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD) a fost primul care a recunoscut – încă din mai-iunie – că ministerul înregistra o supracontractare de 300% pentru proiectele de infrastructură de transporturi, mizând ca noul guvern să accepte „rectificări bugetare”/„reglaje”, mai precis să fie mutați bani de la alte capitole bugetare, pentru ca proiectele de infrastructură demarate să nu rămână blocate.
Premierul Ilie Bolojan a arătat, însă, că indiferent de rectificări, România nu poate susține toate aceste proiecte demarate de primării și consilii județene, care depășesc cu mult capacitatea bugetului național de finanțare/cofinanțare. Bolojan a subliniat ferm că este nevoie de o „prioritizare” a lucrărilor, pentru că statul nu va putea acoperi concomitent costurile pentru toate contractele care s-au semnat.
Și mai tranșant, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, avertizează că această „supracontractare” este falimentară pentru stat, subliniind că e o „problemă sistemică”. „Modelul pe care l-a ales România pentru câțiva ani a fost un model de a arunca bani în investiții, punându-le pe toate pe masă în același timp și a nu termina nimic pentru că te-ai împrăștiat prea tare”, a comentat Dragoș Pîslaru, subliniind că nu este vorba doare de proiectele din PNRR, ci de toată supracontractarea pe „Anghel Saligny”, PNRR sau anumite axe de coeziune. „A fost o vrie de contractare de proiecte în care Ministerul de Finanțe părea că nu este foarte mult implicat. La un moment dat, Ministerul de Finanțe închisese robinetul când a început să vadă că deficitul se duce foarte sus. Și atunci actorii se păcăleau între ei: ministerele contractau, evident, inclusiv în context electoral, Finanțele spuneau că nu au bani și nu mai dau plăți, iar proiectele nu avansau pentru că nu erau plătiți antreprenorii”, a comentat Pîslaru.
Acesta a precizat că global, în România sunt contractate lucrări de investiții de 100 de miliarde de euro. „O cifră care este ieșită din comun față de resurse care sunt probabil, dacă stăm să însumăm, la 50 și ceva de miliarde de euro. Noi avem, cel mai realist cu putință, undeva la 50 de miliarde de euro de promisiuni și contracte de finanțare care au fost puse puse pe masă, inclusiv stadioane. Acest model de a începe de toate și a nu termina prea multe este un model falimentar, care nu ține numai de o persoană sau de cealaltă, e vorba de un model economic”, a declarat Pîslaru pentru economedia.ro
