Psihologul Daniel David despre pericolele – și avantajele – autoizolării în vremea coronavirusului: ce contează e cum te raportezi

Psihologul clujean Daniel David, recent ales rector al celei mai mari universități din țară, ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, spune pentru actualdecluj.ro ce pot face clujenii care s-au autoizolat la domiciliu de teama coronavirusului.

E o situație fără precedent în istoria recentă – nu doar întreaga comunitate clujeană, dar activitățile pe întreg globul s-au oprit sau s-au redus la minim, iar populația e încurajată – și în multe cazuri chiar forțată – să stea la domiciliu, în autoizolare impusă, de teama infectării cu temutul coronavirus Covid-19, care a cuprins întreaga lume. Ce pot face clujenii care acum stau acasă? Cel mai mult contează optica, modul în care se raportează la această autoizolare – s-ar putea să-i chiar ajute, spune David. ”Autoizolarea îi va afecta pe clujeni în funcție de modul în care ei înțeleg să se raporteze la ea”, spune David pentru actualdecluj.ro. ”Autoizolarea în sine nu e problematică, ea devine problematică în funcție de modul în care o interpretăm. De aceea aceia dintre clujeni care se vor raport la autoizolare într-o manieră mai irațională, adică vor catastrofa, nu vor avea toleranță la frustrare, care gândesc rigid și nu pot concepe că li s-a întâmpat așa ceva, de asemenea aceia care nu sunt pregătiți, nu știu ce să facă în timp ce sunt în autoizolare, s-ar putea să reacționeze cu probleme psihologice, emoționale, de genul panicii și anxietății, poate cu unele stări depresive, cu stări de furie și depresivitate.

Dar clujenii care se vor raporta la autoizolare într-o manieră creativă și vor vedea de exemplu că autoizolarea este o perioadă în care ei reușesc să facă lucruri pe care poate nu au reușit să le facă până acum, nu renunță la suportul social pe care îl transferă din contact fizic în contact online de exemplu, care încearcă să se activeze comportamental, să facă lucruri care le produc plăcere, care reușesc să se implice în unele activități în casă, acolo unde sunt în autoizolare, care corespund valorilor și punctelor tari pe care le au, s-ar putea să reacționeze cu stări emoționale sănătoase și chiar să experiențeze o dezvoltare personală în perioada respectivă. E important să nu vedem autoizolarea într-o manieră irațională ci rațională, gândind preferențial – e de dorit să nu se fi întâmplat, dar dacă s-a întâmplat să vedem ce e de făcut în această situație. E ceva neplăcut, dar  nu e o catastrofă, nu e cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla și de aceea trebuie să avem această toleranță la frustrare, încercând să dezvoltăm un alt stil de viață în perioada autoizolării”.

Ca o concluzie, adaugă David, autoizolarea în sine nu îi afectează pe clujeni, ci modul în care se vor raporta la ea îi afectează, ”să ne raportăm la ea rațional iar autoizolarea să devină chiar un element de dezvoltare personală în această perioadă”.

În ce privește cuplurile, completează David, e important ca activitățile să fie planificate și făcute împreună – dar la fel de important e ca partenerii să-și lase spațiu unii altora. ”Când stai izolat, ești în cuplu sau familie, activitățile să le planificați și să le faceți împreună, dar trebuie și să lăsați spațiu personal partenerului, nu trebuie totul făcut împreună”, conchide David.

L-am întrebat ce pot face persoanele ale căror probleme psihice ar putea fi accentuate de această perioadă de autoizolare. ”Noi (universitatea ”Babeș-Bolyai”-n.red.) am încercat să oferim din partea comunității UBB prin clinica de psihologie astfel de servicii, îi încurajez să contacteze clinica universității (telefonul e 0748 483 256-n.red.). E foarte greu să ieși singur din aceste probleme, ai nevoie de ajutor de specialitate. Până atunci ce-i poate ajuta e să contacteze persoanele apropiate, suportul social reușește să prevină problemele”.

Citește și:

Trei lucruri pe care ar trebui să le facem în perioada cât stăm acasă/ Profesorul Mircea Miclea: Să ne uităm o dată pe zi sau de două ori pe zi la televizor

Nici un comentariu

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.