Prorectorul celei mai mari universități din țară: „riscăm să ajungem o colonie tehnologică, adică să importăm şi să aplicăm rezultatele cercetării altora”

Unul dintre prorectorii celei mai mari universități din țară, „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, se plânge că strategia pentru învățământul superior din România e una care mai mult strică decât ajută.

Daniel David spune că susținerea transferului de cunoștințe și a infrastructurii de cercetare ar trebui să fie o prioritate a strategiei privind învățământul superior din România, mai ales în condițiile rezultatelor celui mai recent clasament internațional QS, în care se regăsesc doar două universități din România, UBB și Universitatea din București. „QS Ranking ne arată că suntem în faţa pericolului de a ieşi din sfera celor care au capacitatea de a genera cunoaştere. Ceea ce nu cred că se înţelege la nivel central este că o ţară care nu are cel puţin 4-5 universităţi de tip world-class riscă să ajungă o colonie tehnologică, adică să importe şi să aplice rezultatele cercetării altora”, a spus David, care e prorectorul pentru cercetare, competitivitate-excelență și publicații științifice al universității. ACesta adaugă că susţinerea diferenţiată a universităţilor, dar și o serie de modificări în ceea ce priveşte politica de personal ar fi primii paşi care ar putea duce la evitarea acestui pericol. „Eu i-aș cere ministrului Educaţiei un fond special de susţinere a nivelului de excelenţă, a universităţilor care se ridică la acest nivel, precum şi modificarea Legii educaţiei naţionale în sensul în care aceasta să prevadă finanţarea de bază pentru infrastructura de cercetare, schimbarea politicii de angajare, în aşa fel încât să putem aduce oameni buni, chiar şi din străinătate, evident, controlat, cu comisii internaţionale dacă e nevoie, coordonarea principiilor de finanţare cu criteriile ARACIS, astfel încât să nu mai ajungem la supraîncărcarea oamenilor care lucrează în universităţi. E foarte greu să ceri cercetare şi inovare unui coleg deja supraîncărcat didactic în condiţiile în care finanţarea de bază nu ne permite să adecvăm numărul de profesori la numărul de studenţi”, a încheiat prorectorul UBB.
Cel mai recent clasament internaţional QS dat publicităţii în urmă cu câteva zile include doar două universităţi româneşti, acestea fiind situate în intervalul 801-1000, în condiţiile în care la nivel mondial există peste 26.000 de universităţi.

Nici un comentariu

Actual de Cluj