Despre educaţia viitorului: de ce abilităţi au nevoie elevii din noua generaţie?

Elevii sunt încurajați să descopere probleme din propria comunitate, să găsească soluții la ele și să le pună în practică. În acest fel, elevii descoperă aplicații practice ale disciplinelor școlare, devin motivați să învețe mai mult pentru a rezolva o situație reală, concretă și își ajută semenii. Cum vi se pare o asemenea metodă de învăţare? Peste 250 de profesori și specialiști în educație din România, Argentina, Germania, Lituania, Kosovo și Slovacia au fost prezenți la Cluj la conferința care a abordat o metodă de învățare nouă pentru curriculum românesc: învățarea prin serviciul în folosul comunității (service learning).

Nevoia de a crea cetățeni activi și responsabili, comunitatea ca spațiu de învățare sau integrarea problemelor din viața reală în învățare pentru a o face relevantă sunt câteva dintre subiectele dezbătute la cea de-a treia ediție a conferinței Arhitecții Educației, organizată de Fundația Noi Orizonturi pe 17 noiembrie la Cluj-Napoca.

Invitații au subliniat 5 abilități esențiale la care școala ar trebui să contribuie în dezvoltarea tinerei generații, iar una dintre ele este gândirea de tip design (design thinking) sau abilitatea elevilor de a defini atât probleme din viața reală, cât și drumul necesar pentru a descoperi și aplica soluțiile potrivite. E nevoie, de asemenea de autonomie în învățare – crearea acelor contexte de învățare în care elevii să fie împuterniciți să își gestioneze singuri ce și cum învață. Se recomandă încurajarea unei mentalități flexibile (growth mindset) și încurajarea exersărilor și chiar a greșelilor (contexte de învățare și de creștere). Copiii ar trebui încurajați înspre empatie și simț civic – democrația trebuie să fie învațată de fiecare generație, căci societatea cu nevoile și drepturile omului sunt într-un process continuu de schimbare. Adaptabilitatea crescută e o altă abilitate esențială – nevoia de a crește oameni care să se poată adapta unui viitor despre care nu știm cum va arăta.

„Învățarea prin serviciu în folosul comunității are în vedere trei componente: calitate, incluziune, învățare. Proiectele de service learning înseamnă transfer real către viață, dar cu legături curriculare pentru învățare relevantă, elevi implicați activ și leadership-ul lor pe tot parcursul proiectului, dar și lucrul alături de comunitate, nu doar pentru comunitate prin solidaritate reală (service). Suntem datori să arătăm bune practici, tocmai pentru a demonstra că se poate și în alte contexte, nu doar în Argentina, atât la nivel pre-universitar, cât și la nivel universitar”, crede Luz Avruj, Fondator Clayss, speaker internațional din Argentina.

Prin proiecte centrate pe probleme și soluții reale din comunitate, elevii învață să se adapteze vieții și provocărilor sale, să facă transferul către viața reală, devin parte a procesului educațional, controlând ce și de ce învață. În România astfel de activități de învățare sunt prezente în peste 150 de școli, în special în activități extrașcolare, precum cele derulate de cluburile IMPACT dezvoltate cu sprijinul Fundației Noi Orizonturi. În cadrul conferinței au fost premiați 10 profesori din România care au condus proiecte de învățare conectate la viața reală, precum amenajarea unei grădini de plante aromatice, documentarea video a unui moment de istorie locală prin interviuri cu bunici și alți membrii ai comunității sau simularea unei comunități în care elevii au fost pentru o perioadă profesori, brutari sau primari, în locul adulților. Puteți citi integral AICI povestea celor 10 profesori.

Evenimentul este parte integrantă a proiectului “ReSursa de Service Learning” prin care Fundația Noi Orizonturi pune la dispoziția profesorilor și școlilor din România o bibliotecă on-line de materiale și manuale, cursuri de formare acreditate de Ministerul Educației Naționale, toate pe tema Service Learning.

Sursa foto: Noi Orizonturi, Arhitecții Educației

Nici un comentariu

Actual de Cluj