O cruce pentru Măndița: prima femeie parașutist a României, monument funerar în cimitirul din Cluj, de azi
ActualitateTop News by Actual de Cluj - nov. 02, 2018 0 656
Prima femeie parașutist din România, Smaranda Brăescu, înmormântată de decenii în cimitirul central din Cluj-Napoca, are de azi monument funerar.
Pe acesta apare inscripționat și faptul că Smaranda Brăescu a fost o „celebră aviatoare” care „a stabilit recordul mondial absolut de salt cu parașuta de la înălțime”, în 13 mai 1932 în Sacramento, în Statele Unite. Monumentul a fost dezvelit azi cu o ceremonie militară și o alta religioasă.
Smaranda Brăescu a fost prima femeie parașutist cu brevet din țară și campioană mondială la saltul cu parașuta, în 1932, când a sărit de la 7.200 de metri. În memoria acestei remarcabile realizări, dar și a vieții Smarandei Brăescu, Studioul Cinematografic al Armatei a realizat un documentar în trei părți, „Foșnet de mătase albă”, „Nu mă voi întoarce niciodată din drum” și „Prigoana. Parcela II B, rândul 1550” – aceasta din urmă a avut premiera chiar azi, la cinematograful Mărăști. Urmăriți prima parte la acest link .
Smaranda Brăescu s-a născut în 21 mai 1897 în Hănțești, în județul Galați. În 1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, la secția de artă decorativă, și în același an a efectuat primul său salt cu parașuta, de la înălțimea de 600 de metri. Trei ani mai târziu, în 2 octombrie 1931, câștiga titlul european la parașutism, de la o înălțime de zece ori mai mare, 6.000 de metri. Cu un bimotor Milles Hawk pe care-l deținea a stabilit în 1932 primul record de traversare a mării mediterane în puțin peste șase ore, între Roma și Tripoli – o distanță de 1.100 de kilometr. În același an devine campioană mondială la parașutism, după un salt de la 7.400 de metri, record ce a rămas în picioare timp de două decenii.
Prigonită de regimul comunist după ce a denunțat falsificarea alegerilor din noiembrie 1946 și condamnată la doi ani de închisoare în contumacie și-a luat un nume fals, Maria Matei, și s-a refugiat în județele Bacău și Iași, pentru ca în 1947 să ajungă la Cluj, într-o mănăstire greco-catolică din Jucu, sub numele Maria Popescu. Grav bolnavă, a fost internată în toamna anului 1947 în clinica profesorului Iuliu Hațieganu din Cluj și a decedat în 2 februarie 1948. A fost înmormântată în secret, datorită demersurilor lui Hațieganu, în parcela ce poartă numele celei de-a treia părți a trilogiei documentarului, parcela II B nr. 1550 din cimitirul central din Cluj, sub numele Maria Popescu. Ca și cu alte parcele din cimitir, și aceasta a fost concesionată ulterior altei persoane de către Primărie, în 1970 – astfel că până azi mormântul celebrei aviatoare rămăsese necunoscut. O stradă din București îi poartă numele, și, din 2010, și una din Cluj-Napoca.
Citește fabuloasa poveste a „Mandiței”:
Nici un comentariu
Scrie un comentariu
Articole similare
-
Un șofer a fost depistat beat la volan, peste limita infracțiunii
mai 02, 2024 0
-
Mai mulți rromi de pe rampa de gunoi a Clujului participă la un spectacol pe scena Operei din Cluj. ”Într-o societate nemiloasă și tu, cel care stai la lucru, oricât ești de obedient și îți plătești ratele 40 de ani, poți ajunge ca noi. Poți ajunge la Pata Rât”
mai 02, 2024 0