80 de ani de la decesul celui care a ridicat la Cluj ”Hollywood-ul Transilvaniei”, Janovics Jenő
Actualitate by Actual de Cluj - nov. 17, 2025 0 102
Ieri s-au împlinit 80 de ani de la decesul celui care a ridicat la Cluj ”Hollywood-ul Transilvaniei”, Janovics Jenő.
Janovics Jenő a fost un regizor, producător și întemeietor de instituții teatrale și cinematografice, considerat una dintre figurile esențiale ale începuturilor filmului în Transilvania. Activitatea sa s-a desfășurat în perioada dominației austro-ungare și ulterior în România interbelică, iar contribuțiile sale au fost decisive pentru profesionalizarea cinematografiei locale. El a dezvoltat un model de producție modern, într-o perioadă în care filmul abia își definea limbajul artistic și tehnic.
La Cluj a fondat studiourile Proja și mai târziu Corvin Film, instituții care au produs numeroase filme mute, atrăgând actori, regizori și tehnicieni din întreaga zonă. Prin eforturile sale, Clujul a devenit o platformă de experiment și inovație în arta filmului. Unele dintre producțiile realizate în studiourile sale au fost distribuite pe piețe internaționale, suscitând interesul industriei americane pentru potențialul cinematografiei din Europa Centrală, cum e cazul peliculei ”Mânzul șarg”, considerată multă vreme prima producție turnată pe teritoriul actual al României.
Ca producător, Janovics a promovat adaptările literare, filmele istorice și estetica modernistă a epocii. A introdus metode eficiente de organizare a filmărilor, a dezvoltat talent local și a contribuit la formarea unei tradiții cinematografice regionale.
După Bacalaureatul obținut la Budapesta în 1891, a urmat cursurile Universității Tehnice și ale Academiei de Actorie, pe care le-a absolvit în trei ani datorită rezultatelor deosebite. Ulterior, a activat în mai multe trupe teatrale din Ungaria, fiind în cele din urmă invitat la Teatrul Maghiar din Cluj.
Stabilit la Cluj în 1896, Janovics s-a înscris la Universitatea Francisc Iosif, unde a studiat filologia și filosofia. Cariera sa teatrală a evoluat rapid: a debutat în rolul Otto din Banul Bánk, iar la numai 24 de ani a fost numit regizor al teatrului. Activitatea sa publicistică a cuprins numeroase portrete ale actorilor vremii, iar în 1900 a obținut doctoratul în filologie. În următorii ani a ocupat funcții de conducere atât la Cluj, cât și la Seghedin, iar în 1906 a preluat direcția Teatrului Național Maghiar din Cluj, coordonând și finalizarea noii clădiri inaugurate în același an. În 1910 a inaugurat actuala clădire a Teatrului Maghiar, construită pe cheltuiala sa.
În paralel cu activitatea teatrală, a dezvoltat un puternic interes pentru cinematografie, ceea ce a dus la colaborarea cu Pathé în 1913 pentru realizarea primului film turnat la Cluj, ”Mânzul șarg”. Succesul acestui proiect l-a determinat să fondeze mai multe studiouri cinematografice: Studioul Janovics (1914), Proja (1915, prin asocierea cu Projectograph), Corvin Film (1916), în care a colaborat cu viitorii mari cineaști Michael Curtiz și Alexander Korda, și Transsylvania (1917). În perioada 1913–1920 a realizat 64 de filme și două scheciuri, fiind scenarist, regizor, actor sau producător în majoritatea acestora. După 1919, a continuat să susțină trupa Teatrului Maghiar, iar după demisia din 1930 a rămas director artistic până în 1933. În total, a regizat peste o mie de spectacole.
În ultimii ani, situația sa s-a înrăutățit din cauza restricțiilor și persecuțiilor la care a fost supus după 1940 pe criterii etnice, iar activitatea sa cinematografică a intrat în declin. În 1945 a revenit la conducerea Teatrului Maghiar din Cluj, însă a murit la 16 noiembrie în timp ce își pregătea discursul pentru deschiderea noii stagiuni. A fost înmormântat în Cimitirul Central, lăsând în urmă o moștenire esențială pentru istoria teatrului și a cinematografiei din Transilvania.
În relatările instituțiilor culturale clujene se arată că a decedat „în seara premierei piesei Banul Bánk” în momentul în care pregătea discursul pentru deschiderea stagiunii teatrale. Janovics fusese marginalizat din cauza originii sale evreiești în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Se menționează că după 1940 proiectele sale cinematografice au intrat în declin, iar în 1945 el a revenit în funcția de director al Teatrului Maghiar din Cluj. La nivel cultural, moartea sa este adesea prezentată ca un moment dramatic și plin de semnificație — directorul teatrului, revenit după marginalizare, moare în ziua deschiderii de stagiune, fără să apuce să rostească discursul pregătit.
Criticul de film János Szántai arăta recent pentru actualdecluj.ro: „conform surselor gazetare locale, filmul și-a făcut apariția la Cluj prin 1899, cu proiecții organizate în Teatrul Național de pe strada Farkas (Mihail Kogălniceanu). În teatrul unde jucase și regizase și un actor tânăr pe numele de Jenő Janovics. În data de 2 ianuarie 1899. au fost prezentate numerele de Kinematograph ale lui M. Benkő (Stein), în două acte, 18 filme de foarte scurt metraj. În ziua următoare a avut loc spectacolul de teatru întitulat Mozgó fényképek (Poze în mișcare), o comedie, farsă în trei acte (autor, un anume Blumenthal), în regia lui Jenő Janovics, care, o premieră absolută a vremii, cu mult înaintea vremii sale ceea ce privește intermedia – asocierea proiecției de film cu spectacolul de teatru – a proiectat filmulețele închiriate sau cumpărate de la domnul Benkő (Stein) în cadrul spectacolului de teatru. Poporul, să zicem așa, a primit a șaptea artă cu entuziasm, ca peste tot în lume. În schimb elita și presa vremii s-a revoltat: e halucinant, să folosesc termenul senzaționalist al presei zilelor noastre, să introduci acest copil din flori, filmul, în templul sacru al zeiței Thalia, teatrul. Evident, pe Janovics l-a durut în cot ce zice intelighenția vremii. Primul cinematograf din Cluj, Apollo (proprietar, András Udvari), s-a deschis în data de 6 aprilie 1906. (Electricitatea s-a introdus la Cluj în 1905.) Janovics însă a făcut ceva și mai grozav, și oribil din punct de vedere al tradiționaliștilor. A transformat teatrul de vară, Teatrul Maghiar de astăzi, în cinema. Elitele, directorul teatrului din Oradea, Miklós Erdélyi de exemplu, a bombardat autoritățile clujene cu petiții pentru oprirea răspândirii cinematografelor clujene, respectiv reglementarea strictă a celor existente, și presa s-a revoltat din nou, dar degeaba. Filmul a cucerit Clujul”.
Citește și:
