3 condamnați definitiv la Cluj pentru corupție cu bani europeni în dosar instrumentat de Parchetul European: tatăl a mințit despre conflictul de interese, fiul a administrat „din umbră” firma câștigătoare
Actualitate by Actual de Cluj - aug. 17, 2026 0 17
Trei condamnări definitive la Curtea de Apel Cluj într-un caz de fraudare a fondurilor europene: tatăl a mințit despre conflictul de interese, fiul a administrat „din umbră” firma câștigătoare. Decizia e definitivă și a fost luată de instanță în urmă cu câteva zile.
Curtea de Apel Cluj a pronunțat definitiv, pe 4 august, condamnarea unui administrator de societate, a fiului acestuia și a firmei beneficiare de fonduri europene, într-un dosar instrumentat de Parchetul European (EPPO). Judecătorii au redus însă prejudiciul reținut de la peste 826.000 de lei la puțin peste 209.000 de lei și, implicit, pedepsele aplicate de Tribunalul Cluj în primă instanță.
Cum a fost trucată licitația
Potrivit anchetei, administratorul unei firme a obținut, în 2017, un contract de finanțare de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pentru construirea unei pensiuni agroturistice, în valoare de aproape un milion de lei. Pentru execuția lucrărilor trebuia organizată o licitație privată, cu mai mulți ofertanți posibili. Contractul a ajuns, după trei runde de selecție, la o firmă înființată cu doar trei luni înainte de startul procedurii, cu un capital social de 200 de lei. Administratorul acestei firme era o tânără care, potrivit instanței, avea o relație intimă cu fiul beneficiarului fondurilor. Curtea a stabilit că fiul administratorului era, în realitate, cel care conducea firma câștigătoare, nu administratorul ei oficial: „inculpatul a avut inițiativa înființării societății executante și a participării la licitație și că a fost administratorul de fapt al acestei societăți”, se arată în motivarea instanței.
Probele care au condus la această concluzie includ o delegație de reprezentare la Registrul Comerțului, mesaje telefonice cu martora-administrator și declarații ale unor muncitori și furnizori care spun că nu au întâlnit niciodată reprezentanta oficială a firmei. Unul dintre mesajele citate de instanță, trimis de fiu către martoră, sună astfel: „Hai pariu că am ștampila cu semnătura și firma în BMW, crezi că nu am făcut dublură?”.
Semnături false pe actele depuse pentru bani europeni
Ancheta a mai stabilit că unele documente atașate cererii de plată către AFIR conțineau semnătura falsificată a administratorului oficial al firmei executante. Un raport de expertiză grafoscopică a arătat că unele semnături fuseseră transferate electronic de pe alte acte, prin scanare și imprimare. Instanța a subliniat că nu contează cine anume a aplicat semnăturile false, ci faptul că actele „certificau, necorespunzător adevărului”, că administratorul firmei ar fi semnat personal documentele respective.
Tatăl, în calitate de reprezentant al firmei beneficiare de fonduri, a semnat totodată declarații pe proprie răspundere prin care afirma că nu se află în conflict de interese cu ofertantul câștigător. Curtea a considerat aceste declarații false: „inculpatul (…) nu se putea afla în necunoștință de cauză câtă vreme a realizat demersuri pentru ca oferta societății (…) să fie declarată conformă de către comisia din care făcea parte.”
Apărarea: „nu a existat nicio înțelegere obscură”
Avocații celor doi inculpați au susținut pe tot parcursul procesului că nu a existat nicio legătură infracțională între tată și fiu. În motivele de apel se arăta că înter cei doi ”nu a existat nicio înțelegere obscură de a simula o procedură de atribuire a contractului de realizare a lucrărilor de construcție a pensiunii”. Apărarea a mai susținut că martora-denunțătoare, administratorul oficial al firmei executante, era cea care conducea efectiv afacerea, și că acuzația se bazează aproape exclusiv pe declarațiile ei, motivate de un posibil șantaj sau de o ruptură sentimentală cu fiul inculpatului.
Curtea de Apel Cluj a respins aceste apărări, arătând că declarațiile martorei „sunt confirmate de raportul de constatare grafoscopică” și se coroborează cu depozițiile mai multor martori independenți, printre care dirigintele de șantier, responsabilul tehnic, proiectantul și un furnizor de materiale de construcții, toți spunând că nu au întâlnit niciodată administratorul oficial al firmei executante pe șantier sau în relațiile de afaceri.
Prejudiciul, redus de patru ori
Deși în primă instanță Tribunalul Cluj a obligat inculpații la plata a peste 826.000 de lei către AFIR, Curtea de Apel Cluj a considerat că acuzația penală vizează strict prima tranșă de plată, cea din 2018, nu și tranșele ulterioare, decontate după ce firma executantă fusese înlocuită. Instanța s-a raportat la o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2025, potrivit căreia recuperarea prejudiciului trebuie limitată la sumele afectate concret de nereguli, nu la întreaga finanțare a unui proiect. „Nu există o legătură de cauzalitate între acțiunea de depunere a documentelor inexacte/false și întreaga sumă obținută”, a scris instanța în motivare, reducând astfel prejudiciul de la 826.461,08 lei la 209.004,76 lei.
Pedepsele finale
În urma reducerii prejudiciului, Curtea de Apel Cluj a stabilit următoarele pedepse, toate definitive: tatăl, în calitate de administrator al firmei beneficiare, a primit 2 ani și 6 luni de închisoare, cu suspendare sub supraveghere pe un termen de 3 ani, plus interdicția de a ocupa funcții publice pe aceeași perioadă; fiul, condamnat pentru complicitate, a primit aceeași pedeapsă, 2 ani și 6 luni de închisoare, cu suspendare; firma beneficiară a fost condamnată la o amendă penală de 105.000 de lei, redusă de la 120.000 de lei stabiliți inițial de Tribunalul Cluj, plus interdicția de a participa la achiziții publice timp de un an și obligația de a publica hotărârea de condamnare într-un cotidian național.
Cei trei au fost obligați, în solidar, la plata sumei de 209.004,76 lei către AFIR, plus dobânzi legale calculate de la data încasării banilor.
Decizia Curții de Apel Cluj este definitivă și nu mai poate fi atacată.
