Tags Posts tagged with "POR"

POR

Peste 1100 proiecte au fost deja depuse pentru a primi finanţare din REGIO 2014-2020, în Transilvania de Nord, solicitând aproape 5 miliarde lei, în contextul în care alocarea regională pentru întreg Programul Operaţional Regional este de 858,74 milioane  Euro, deci aproape 4 miliarde lei.

De curând s-a închis apelul de proiecte pentru reabilitarea termică a clădirilor publice, iar proiectele potenţialilor beneficiari solicită de aproape 3 ori mai multă finanţare decât suma disponibilă în regiunea Nord-Vest.

Astfel, pentru axa prioritară 3 – Sprijinirea  tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiții 3.1 – Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, Operațiunea B – Clădiri Publice în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020, proiectele regiunii au la dispoziţie suma de 187,961 milioane lei, iar “încărcarea” este de 292%. În acest moment, 74 proiecte de reabilitare a clădirilor publice se află în diverse etape de selecţie.

Nu este cea mai mare căutată operaţiune de finanţare REGIO, pentru ca Prioritatea de investiții 2.2 – Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor, Axa 2, are o încărcare de 636,91%, sute de IMM-uri au depus proiecte şi 245 dintre acestea se află în diverse etape de selecţie.

Mai multe detalii aici http://www.nord-vest.ro/peste-1100-proiecte-au-fost-deja-depuse-pentru-a-primi-finantare-din-regio-2014-2020-solicitand-aproape-5-miliarde-lei/

by -
0 117

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest a organizat în 8 august, lansarea regională a unui nou ghid aferent REGIO 2014-2020, pentru Axa Prioritară 3, Obiectivul Specific 3.2 – reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazată pe planurile de mobilitate urbană durabilă. Acesta este destinat oraşelor şi municipiilor, cu excepţia municipiilor reşedinţă de judeţ.

Prin Obiectivul Specific 3.2 din POR 2014-2020 sunt sprijinite acele proiecte care dovedesc că au un impact pozitiv direct asupra reducerii emisiilor de echivalent CO2, generate de transportul rutier motorizat de la nivelul municipiilor/oraşelor şi al zonelor funcţionale. Punctul de plecare în identificarea acestor proiecte se regăseşte în analiza efectuată, direcţiile de acţiune şi în măsurile propuse în Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă ale municipiilor/ oraşelor sau elaborate inclusiv la nivel de zone periurbane/metropolitan.

Alocarea la nivelul regiunii noastre, în acest moment, este de 208.255.046 lei, iar finanţarea nerambursabilă este de 98% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului.

Se vor finanţa proiecte de investiţii destinate îmbunătăţirii transportului public urban de călători- mijloace de transport şi infrastructură utilizată pentru prestarea serviciului de transport public de călători. Printre activităţile finanţate sunt incluse şi investiţiile în transportul electric şi nemotorizat: achiziţia şi instalarea de staţii de reîncărcare a automobilelor electrice şi hibride electrice, crearea/modernizarea/extinderea pistelor de biciclete, a sistemelor de închiriere a bicicletelor, a zonelor şi traseelor pietonale şi pietonale sau instalarea sistemelor de reducere-interzicere a circulaţiei în anumite zone. Alte tipuri de investiţii menite să reducă emisiile de carbon în zona urbană, care vor putea beneficia de finanţare prin Programul Operaţional Regional, sunt sistemele de management al traficului, plantarea de aliniamente de arbori şi arbuşti, construirea/modernizarea/reabilitarea infrastructurii rutiere utilizate prioritar de transportul public de călători şi construirea parcărilor de transfer de tip „park and ride“.

Valoarea minimă eligibilă a unui proiect este de 500.000 de euro, iar valoarea maximă este de 5 milioane euro pentru oraşele/municipiile cu o populaţie sub 20.000 de locuitori, respectiv de 10 milioane euro pentru cele cu peste 20.000 de locuitori.

sursa foto: Emil Boc (Pagina Oficiala)

Nici 7% din lucrări n-au fost executate că drumul cu 4 benzi de 1,6 kilometri care urma să lege centrele de afaceri pe care primăria le-a gândit cu bani europeni pe Dealul Lomb a luat-o la vale. Șantierul e oprit în prezent, iar administrația locală a scos la licitație un proiect tehnic de consolidare a zonei afectate de alunecări de teren.

Din economiile Programului Operațional Regional se va face drum de patru benzi pentru a lega proiectele din Lomb de oraș. Asta a fost ambiția anunțată de primăria Cluj, după ce a fost criticată că face centre de afaceri pe un deal izolat de oraș. În Lomb, primăria a pornit un centru pentru industrii creative și un centru de afaceri după modelul parcului Tetarom I al Consiliul Județean Cluj, proiecte cu bani europeni.

Începe execuția drumului spre viitoarele centre de afaceri din Lomb

Contractul de lucrări pentru drumul de 1,6 kilometri și patru benzi spre Dealul Lomb a fost atribuit către firma Kiat Group pentru 17,9 milioane lei. Nu bine constructorii s-au apucat de lucrări, că dealul Lomb a început să o ia la vale și șantierul s-a sistat. După cum a spus managerul de proiectul, Ovidiu Câmpean, la 7%.

Acesta a adăugat că situația șantierului și a pierderii banilor europeni nu este dramatică, pentru că oricum acest proiect era unul de rezervă care urma să fie finanțat din economiile înregistrate de oraș în cadrul programului POR. Acum proiectul va fi susținut din bani de la bugetul local.

Primăria a scos la licitație un contract de “elaborare expertiză tehnică, studiu topografic, studiu geotehnic, studiu de fezabilitate, proiect tehnic consolidare zonă supusă alunecărilor de teren”, estimat la 130.000 lei. Ofertele se depun în 23 decembrie. Documentațiile trebuie predate în termen de 45 de zile de la data la care primăria dă ordinul de începere pe respectivul contract. 

Constructorul drumului din Lomb rămâne “în picioare” după contestații

În cazul drumului de acces spre cele aproximativ 20 de hectare pe administrați construiește un incubator de afaceri și un centru pentru industrii creative, acesta a fost prevăzut cu o lăţime de 25 de metri – patru benzi de circulaţie, spaţii verzi alternate cu spaţii de parcare, spaţiu verde şi trotuare. Drumurile interioare care deservesc cele două centre (pe care primăria le amenajează tot cu bani europeni) au fost capacitate la 9 metri (din care cele trotuarele au câte un metru).

Unul dintre centrele primăriei pe bani europeni, centrul TEAM este la peste 90%, iar celălalt, CREIC urmează să se facă tot cu bani de la bugetul local de același constructor ca TEAM, TCI Contractor General, cel care a câștigat licitația lansată de primărie pentru exeucția restului de lucrări, după ce Valve Internațional (firma care trebuia să facă centrul pentru industrii creative din Lomb) a intrat în faliment.

 

by -
0 265
Sursa foto: ADR, concurs

Au fost semnate 713 contracte de finanțare, există 655 de contracte în vigoare, dar și 58 de contracte de finanțare reziliate, 539 de contracte de finanțare sunt implementate, iar 116 contracte de finanțare sunt în implementare. Acestea sunt cifrele de final de etapă pentru Programul Operațional Regional 2007-2013 în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Mai sunt de asemenea și 65 de contracte de finanțare cu risc de neimplementare până la finalul anului. Sumele contractate au depășit valoarea alocată cu aproape 30%, Transilvania de Nord fiind pe primul loc în topul regiunilor, arată reprezentanții Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Valoarea fondurilor plătite către beneficiari (prefinanțări și rambursări) reprezintă 74,71% la nivelul regiunii față de 67,67% la nivel național. Valoarea FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională) rambursată de Comisia Europeană reprezintă 73% la nivelul regiunii față de 67% la nivel național – regiunea e pe locul 2 în topul regiunilor.

 

 

cifre transilvania

 

Proiectele pentru care s-au atras bani europeni au fost pe diverse domenii: de la infrastructură rutieră la protecția patrimoniului, dezvoltare urbană, proiecte pentru afaceri – IMM-uri, transfer tehnologic, turism, proicte de mediu, centre sociale sau modernizarea infrastructurii de sănătate.

Clujul ca pol de creștere a ajuns la un grad de absorbție de 50%, locul 2 după Craiova, între cei șapte poli, a mai precizat Sanda Cătană, director general interimar ADR Nord-Vest. Amintim, banii alocaţi de UE pentru poli de creştere au putut fi accesați de șapte orașe din România: Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara. Printre cele mai importante proiecte de la Cluj se numără cele de reabilitare tramă stradală, reabilitarea de infrastructură în „Orașul-Comoară”, rețeaua de închiriere biciclete, locuințe sociale, centre pentru vârstnici. Menționăm că o parte dintre proiectele importante sunt încă nefinalizate sau nu sunt complet funcționale: trama stradală, rețeaua de biciclete sau sistemul de ticketing. Felul în care au fost gestionate aceste proiecte nu e lipsit de suspiciuni. La început de noiembrie, DNA chiar a descins la Primăria Cluj-Napoca, unde procurorii au cerut documente privind implementarea noului sistem de ticketing pentru transportul în comun.

De ce nu suntem mai eficienți în absorbția de bani europeni? Cei de la ADR fac, la final de etapă, lista cu probleme. Așadar:

Obstacole majore în calea absorbției mai eficiente a fondurilor europene:

  • Lipsa pregătirii adecvate pentru 2007-2013 (alinierea târzie sau incompletă a cadrului legislativ la standardele UE)
  • Suprareglementarea, inclusiv ca răspuns a unor cerințe/reacții din partea CE
  • Lipsa resurselor bugetare suficiente pentru o implementare/absorbție eficientă (de ex asumarea corecțiilor forfetare la nivel de program)
  • Proceduri greoaie și birocrație excesivă (prudență – „acoperirea” de hârtii – și reticență legată de folosirea documentațiilor electronice)
  • Capacitatea administrativă limitată a beneficiarilor (lipsa de resurse umane, financiare) în contextul unor presiuni semnificative (proceduri, controale)
  • Lipsa responsabilizării actorilor cheie (furnizori de bunuri/servicii, auditori)

 

Cel mai Regio” proiect e în Bistrița

La final de exerciţiu cu 7 ani de bani europeni, se face „bilanţ”, inclusiv cu Like-uri pe Facebook. Agenţia  de Dezvoltare Regională Nord-Vest a oferit joi 19 trofee celor mai reuşite proiecte finanţate prin REGIO în regiune. Iar pentru asta s-a derulat inclusiv un concurs de fotografii, cu voturi pe Facebook. Fiecare dintre cele șase județe din regiune a luat câte trei premii. Marele premiu a fost câştigat de Primăria Bistriţa, care a avut şi cele mai multe aprecieri pe platforma socială. Premiile I pe judeţe au ajuns la Primăria Oradea, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Primăria Cluj-Napoca, Consiliul Județean Maramureș, Primăriei Carei şi Consiliul Județean Sălaj. Concursul a adunat 59 de imagini, pentru care s-au exprimat 3776 de voturi. Cel mai votat proiect a obţinut 593 de voturi. Este vorba de un concept implementat în Bistriţa. „Municipiul Bistriţa a realizat un amplu program de revitalizare a Centrului istoric şi a Cetăţii Medievale prin 7 proiecte integrate : infrastructură urbana – 2, patrimoniu cultural – 2, social – 2 şi mediu – 1. Valoarea este de circa 20 de milioane”, arată beneficiarii din Bistriţa. Clujul a intrat în competiţie cu mai multe propuneri: proiecte de centre de servicii sociale, de promovare turistică, case sociale sau reabilitarea Casinoului şi a Parcului Central.

Bistriţa. Sursa foto: ADR, concurs
Bistriţa. Sursa foto: ADR, concurs

Despre concurs puteți citi și aici:

Bilanţ de proiecte pe bani europeni în Transilvania de Nord

„Există oportunități de finanțare și pentru următorul exercițiu bugetar. Se pot obține fonduri pentru mediul urban, dar și pentru mediul rural, pentru drumuri publice, turism, infrastructură de educație, pentru microîntreprinderi, pentru IMM-uri, pentru proiecte integrate pentru sprijinul comunității”, a sintetizat Andreea Marcu, responsabila de comunicare a ADR Nord-Vest.

Bistriţa. Sursa foto: ADR, concurs

 

Reabilitări de parcuri, modernizări de străzi, proiecte de decongestionare trafic, modernizări de şcoli şi de centre sociale, infrastructură turistică, centre culturale sau dotări de spitale, restaurare de patrimoniu istoric. Chiar dacă România nu a folosit toate fondurile pe care le-ar fi putut atrage, câteva proiecte s-au pus totuşi pe picioare, profitând de această resursă. Cele enumerate mai sus sunt câteva obiective pentru care s-au adus în regiune bani europeni. La final de exerciţiu cu 7 ani de bani europeni, se face „bilanţ”, inclusiv cu Like-uri pe Facebook. Agenţia  de Dezvoltare Regională Nord-Vest oferă în această săptămână 19 trofee celor mai reuşite proiecte finanţate prin REGIO în regiune. Iar pentru asta s-a derulat inclusiv un concurs de fotografii, cu voturi pe Facebook. Fiecare dintre cele șase județe din regiune ia câte trei premii şi se acordă şi un „mare premiu”.

ADR Nord-Vest organizează în aceste zile (3 şi 4 decembrie) Conferinţa Finală REGIO Transilvania de Nord, eveniment de închidere a Programului Operaţional Regional 2007-2013. Cu acest prilej, se oferă şi cele 19 trofee celor mai reuşite proiecte finanţate prin REGIO în regiune. Concursul „Cel mai REGIO proiect din Transilvania de Nord” a fost dedicat beneficiarilor Programului Operaţional Regional 2007-2013 din regiunea Nord-Vest. Fiecare beneficiar al POR (REGIO) 2007-2013 a putut să îşi promoveze în acest concurs unul sau mai multe proiecte, prin intermediul aplicaţiei afișate pe pagina de facebook a Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, prin intermediul unei singure imagini pentru un proiect. Fiecare imagine are alături o descriere care cuprinde titlul proiectului, beneficiarul proiectului, precum şi câteva cuvinte-cheie privind impactul finanţării, unicitatea proiectului, modul în care acesta sprijină comunitatea.

Concursul s-a încheiat în urmă cu două zile, iar bilanţul în cifre arată 59 de imagini în competiţie şi 3776 de voturi. Cel mai votat proiect a obţinut 593 de voturi. Este vorba de un concept implementat în Bistriţa. „Municipiul Bistriţa a realizat un amplu program de revitalizare a Centrului istoric şi a Cetăţii Medievale prin 7 proiecte integrate : infrastructură urbana – 2, patrimoniu cultural – 2, social – 2 şi mediu – 1. Valoarea este de circa 20 de milioane”, arată beneficiarii din Bistriţa. Clujul a intrat în competiţie cu mai multe propuneri: proiecte de centre de servicii sociale, de promovare turistică, case sociale sau reabilitarea Casinoului şi a Parcului Central.

 

Sursa foto: ADR, concurs
Sursa foto: ADR, concurs

 

„Au fost mulţi candidaţi din Cluj, judeţul se numără printre cele fruntaşe, ca participare şi implicare. Sunt proiecte din municipiu, dar şi din judeţ. Majoritatea proiectelor are ca beneficiari autorităţi publice locale, în alte judeţe sunt mai mulţi beneficiari privaţi. Dar e de înţeles, fiindcă la Cluj au venit sume importante datorită desemnării municipiului ca fiind pol de creştere. Pe noi ne-a surprins nu atât numărul proiectelor înscrise, care nu au fost totuşi puţine, cât populaţia care a votat. Toate sunt proiecte finalizate şi pe care şi noi le considerăm exemple de succes, iar multe dintre ele chiar şi-au depăşit indicatorii”, a menţionat Andreea Marcu, reprezentanta ADR.

Premiile se vor acorda ţinând cont de două elemente: votul juriului şi numărul de voturi obţinute pe reţeaua de socializare. Se vor acorda câte 3 premii pentru fiecare judeţ participant (Bihor, Bistriţa – Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj şi Satu-Mare), dar şi premiul cel mare pe regiune.