Tags Posts tagged with "Agentia de Dezvoltare Regionala Nord Vest"

Agentia de Dezvoltare Regionala Nord Vest

by -
0 108

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest a organizat în 8 august, lansarea regională a unui nou ghid aferent REGIO 2014-2020, pentru Axa Prioritară 3, Obiectivul Specific 3.2 – reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazată pe planurile de mobilitate urbană durabilă. Acesta este destinat oraşelor şi municipiilor, cu excepţia municipiilor reşedinţă de judeţ.

Prin Obiectivul Specific 3.2 din POR 2014-2020 sunt sprijinite acele proiecte care dovedesc că au un impact pozitiv direct asupra reducerii emisiilor de echivalent CO2, generate de transportul rutier motorizat de la nivelul municipiilor/oraşelor şi al zonelor funcţionale. Punctul de plecare în identificarea acestor proiecte se regăseşte în analiza efectuată, direcţiile de acţiune şi în măsurile propuse în Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă ale municipiilor/ oraşelor sau elaborate inclusiv la nivel de zone periurbane/metropolitan.

Alocarea la nivelul regiunii noastre, în acest moment, este de 208.255.046 lei, iar finanţarea nerambursabilă este de 98% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului.

Se vor finanţa proiecte de investiţii destinate îmbunătăţirii transportului public urban de călători- mijloace de transport şi infrastructură utilizată pentru prestarea serviciului de transport public de călători. Printre activităţile finanţate sunt incluse şi investiţiile în transportul electric şi nemotorizat: achiziţia şi instalarea de staţii de reîncărcare a automobilelor electrice şi hibride electrice, crearea/modernizarea/extinderea pistelor de biciclete, a sistemelor de închiriere a bicicletelor, a zonelor şi traseelor pietonale şi pietonale sau instalarea sistemelor de reducere-interzicere a circulaţiei în anumite zone. Alte tipuri de investiţii menite să reducă emisiile de carbon în zona urbană, care vor putea beneficia de finanţare prin Programul Operaţional Regional, sunt sistemele de management al traficului, plantarea de aliniamente de arbori şi arbuşti, construirea/modernizarea/reabilitarea infrastructurii rutiere utilizate prioritar de transportul public de călători şi construirea parcărilor de transfer de tip „park and ride“.

Valoarea minimă eligibilă a unui proiect este de 500.000 de euro, iar valoarea maximă este de 5 milioane euro pentru oraşele/municipiile cu o populaţie sub 20.000 de locuitori, respectiv de 10 milioane euro pentru cele cu peste 20.000 de locuitori.

by -
0 161

Cu sute de milioane de euro bani europeni intrați în Ardealul de Nord pe exercițiul financiar 2007-2013 al Programului Operațional Regional, după ani în care autoritățile s-au plâns că nu se absorb destui bani, adevărații eroi sunt beneficiarii de proiecte care, ca să-și primească banii, au scris hârtii peste hârtii.

E parte din peisajul cotidian ca în birourile Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest să găsiți cutii cu dosare bune de dus la arhive – căci pentru a beneficia de bani europeni nu e nevoie doar să scrii un proiect câștigător și să bifezi deci toate cerințele din ghidul de finanțare, dar o dată finanțarea câștigată e nevoie de alte și alte hârtii care să justifice banii cheltuiți.

Am vorbit cu directorul interimar al ADR Nord-Vest, Sanda Cătană, și am întrebat-o despre concluziile acestui exercițiu financiar, încheiat formal în urmă cu două săptămâni, când actualdecluj.ro a arătat că Ardealul de Nord a fost regiunea din țară cu cel mai mare grad de absorbție. Șefii ADR NV nu vor însă să dea cifrele de ansamblu, de exemplu o comparație cu alte regiuni, ca să nu încurajeze spiritul de competiție, după cum se exprimă Cătană – nu e ca și cum cifrele vor fi publicate oricum în următoarele săptămâni, căci sunt finale.

În Cluj cele mai importante proiecte finanțate cu bani prin POR sunt, de exemplu, celebrul drum Răchițele – Ic Ponor, împleticit de ani de zile, sau modernizarea liniei de tramvai a Clujului, pentru 163 milioane de lei. Și alte județe din regiune au performat cel puțin comparabil, ba chiar mai bine – de exemplu Bistrița și Sălajul și-au renovat din temelii spitalele județene, au făcut drumuri și au reabilitat termic numeroase blocuri, Oradea a refăcut centrul istoric al orașului și așa mai departe.

Aflați din acest interviu și care e, în viziunea Sandei Cătană, cel mai de succes proiect cu finanțare europeană prin POR din Cluj – și n-o veți putea contrazice.

Sunteți mulțumită de modul în care potențialii beneficiari ai banilor europeni din Ardealul de Nord au răspuns ofertei Uniunii Europene de a primi bani?

Dacă vorbim de POR 2007-2013, pot spune că suntem mulțumiți. Este foarte mult ce spun eu, din punct de vedere al ADR ca organism intermediar rezultatele în acest program, acum la închidere, sunt suficient de bune încât să spunem că suntem mulțumiți, atât de potențialii aplicanți cât și de beneficiari.

E un program foarte complex, în care potențialii beneficiari și beneficiarii finali sunt diverși și vorbim de o mentalitate care a rămas mult la noi înrădăcinată în memorie, că se obțin foarte greu banii și rezultatele nu prea sunt palpabile.

Și nu e adevărat?

Deși eram la începutul anului 2007 era o provocare să elaborezi proiecte pe fonduri structurale și modalitatea de implementare a unui proiect era diferită de cea de dinainte, de preaderare, pot spune că suntem bine, am reușit să implementăm foarte multe proiecte, voi da și câteva cifre, și în domenii total diferite unul de celălalt, cu tipuri de infrastructură diferite, cu standarde diferite, și bineînțeles și aplicanți diferiți.

Ce au în comun e că sunt niște dosare foarte stufoase.

Dacă pornim de la ideea că dosarele sunt foarte stufoase într-adevăr erau, în primul rând pentru că vorbim de proiecte de infrastructură, care necesitau o documentație tehnico-economică diferită decât un plan de afaceri ce e ca documentație anexată proiectelor mici. Sunt proiecte cu valori mari și documentație tehnico-economică. din capul locului aceasta e o documentație stufoasă atât în ce privește studiul de fezabilitate cât și proiectul tehnic.

O dată câștigată finanțarea beneficiarii iar trebuie să facă tot felul de hârtii, ca să justifice banii. E corect?

E corect și e firesc, pentru că sunt bani europeni, sunt bani fără dobândă, nu sunt credite ci granturi de cele mai multe ori și mi se pare firesc să justifici acolo unde vorbim de sume mari de bani că banii s-au cheltuit corect, real.

Dar și dacă sunt bani mulți, și dacă sunt puțini, procedura e aceeași în justificarea banilor. E corect ce zice lumea, faptul că UE cere justificări ce îmbracă forme birocratice că e prezumția de vinovăție a beneficiarului mai degrabă decât cea de nevinovăție? Structurile europene așteaptă ca banii să fie furați și tu trebuie să justifici, ca beneficiar, că n-au fost furați. N-ar trebui să fie invers?

Noi aplicăm aceleași standarde și aceleași proceduri ca toate celelalte state membre. Să știți că ideea aceasta de a simplifica accesarea fondurilor structurale e foarte împărtășită și la nivel european.

Vă întreb pe dvs. ca șef de agenție: e justificată atitudinea aceasta a creditorului în raport cu beneficiarul?

Este justificată atât timp cât vorbim de bani nerambursabili, mi se pare normal să știu pe ce am cheltuit banii și să-mi justifice fiecare aplicant pe ce i-a cheltuit.

Dar nu se poate asta și într-o variantă mai simplificată decât zece hârtii?

Da, cum se simplifică foarte mult pe noua etapă de programare, 2014-2020, vorbim de aplicații online, asta înseamnă că în momentul în care va fi funcțional acest sistem informatic aplicațiile se vor depune online, deci nu vom mai cheltui bani pe hârtie.

Conținutul e același.

Aproximativ același și vă spun că e normal atâta vreme cât trebuie să justificăm niște bani care nu se întorc înapoi. Sunt granturi.

Deschideți un program de finanțare. Convingeți potențialii beneficiari să se înscrie.

Mia întâi îi conving cu rezultatele pe perioada anterioară, în sensul că pe același domeniu, micro întreprinderi, am reușit să contractăm 364 de microîntreprinderi care au beneficiat de finanțare și în urma acestor aplicații depuse și implementate s-au și creat aproape 1.600 de locuri de muncă.

Mulți dintre beneficiari spun că până au venit banii și-au făcut totul cu banii lor, adică a durat foarte mult.

În situația aceasta nu au fost foarte mulți, din totalul contractelor semnate cu acete microîntreprideri au fost doar 42 de contracte reziliate, dar din motive altele decât că și-au făcut. Din contră, n-au avut bani ca să-și poată plăti ehcipamentele ca apoi să le aducă la decontare. Foarte puțini comparativ cu numărul de contracte semnate.

Vorbind de contracte reziliate, câte dintre cele din perioada 2007-2013 au fost reziliate pe motive de fraudă?

N-au fost reziliate nici unul.

Deci e justificată această atitudine de pus răul în față a structurilor europene?

Când e vorba de documentații complexe e cu totul altceva, e modul în care demonstrez că am cheltuit banii. Nu pot aștepta să vină niște bani și eu să nu justific pe ce i-am cheltuit, asta e forma legală în care eu demonstrez autoritții de management și Comisiei Europene că am cheltuit banii aceia.

Care e proiectul de portofoliu dintre toate sutele câte au fost?

Proiectele mari de infrastructură pe 2007-2013, în special în reședințele de județ, au fost gândite cu valoare adăugată mare. La sfârșitul implementării știu că am atras alte firme, creez indirect alte locuri de muncă.
Infrastructura de bază ar fi trebuit să o rezolvăm până în 2016, ar fi trebuit să fie drumuri modernizate deja și să ne gândim la alte proiecte.

Ce spuneți despre proiectul Ic Ponor? De ce nu s-a terminat deja?
Mă gândesc cum a fost elaborat acest proiect. Ideea a fost gândită încă de pe perioada PHARE, din preaderare, când la nivelul regiunii noastre au fost niște programe de dezvoltare a turismului – reabilităm drumul cre te duce către o zonă turistică pe care o poți pune în valoare și poți dezvolta economic zona. Proiectul fost gândit inițial cu CJ Bihor, să pună în valoare toată zona munților Apuseni din Bihor și Cluj. După ce apelurile de proiecte au fost limitate criteriile de eligibilitate și s-a convenit ca fiecare județ să depună propriul proiect. Așa s-a întâmplat că în final s-au depus două proiecte distincte.

Au fpst probleme de proiectare, de acolo ni se trage. Nu pot da vina decât pe ceea ce știu. Probleme inițiale de proiectare, nu au fost prevăzute toate lucrările necesare atunci când s-a depus proiectul, motiv pentur care a trebuit actualizat proiectul tehnic astfel încât să se poată implementa. De la data la care s-a elaborat proiectult ehnic până la implementare au durat cel puțin patru ani, după care ne-am trezit că și podurile care la vremea ceea erau de reabilitat au trebuit să fie înlocuite pentru că timpul a trecut și vremea a săpat.

Despre proiectele de succes, implementate, finalizate – numiți unul de portofoliu.

La Cluj de exemplu proiectul cu parcul central și casino-ul a avut cea mai mare rată de succes de la finalizare. Vedeți evenimentele care sunt și faptul că a atras un număr enorm de turiști. A fost gândit ca proiect de regenerare urbană, a fost făcută o toaletizare a parcului și reabilitarea construcției de patrimoniu.

E cel mai de succes exemplu pentru că e cu rata cea mai mare de atras turiști. Noi contorizăm indicatorii și acesta e un rezultat extraordinar. În 2014 a luat și premiul de excelență pe TripAdvisor, patru stele și jumătate.

La o dezbatere a ADR NV un beneficiar a obiectat că i s-a trimis proiectul de finanțare înapoi la evaluare pentru că nu era numerotată pagina de titlu. Cum comentați această găinărie?
Dar nu e o găinărie. Ghidul solicitantului prevede anumite lucruri pe care trebuie să le facă fiecare aplicant când depune dosarul. Eu nu comentez dacă e o procedură și o cerință e obligatorie de îndeplinit pentru toată lumea. Sincer. Pentru că vreau să vă atrag atenția că dacă de exemplu nu numerotez toate paginile mi se întâmplă ca tocmai o pagină să scape, pagina aceea poate fi susceptibilă că eu am intervenit în procedură în timpul evaluării și că am schimbat-o, îi dau altă destinație, și atunci la fel la rândul meu sunt suspectată atât de autoritatea de audit cât și de alții că aș fi făcut altceva decât se prevede. Faptul că trebuie să numerotezi toate paginile este în primul rând o garanție pentru aplicant că și-a depus tot ce trebuie, toate cererile.

Atitudinea aceasta e corectă? Dacă lipsește ceva din motive de neglijență, principala obiecție e că au fost fraude sau rea-voință. E corectă această atitudine având în vedere că sute de proiecte au fost implementate cu succes?
Într-o lume în care îți place să domnească haosul, atunci trăiești în haos. Dar dacă ghidul prevede să fac numerotare pe toate paginile, de ce să mă întorc și să zic “Domnule, e o găinărie, hai să trecem cu vederea chestia asta”. Nu pot trece cu vederea din multe motive. Eu sunt suspectată de cele mai multe ori de un aplicant căruia i s-a respins cererea pe criterii de găinării, că nu e un motiv serios. Aplicantul trebuie să ia în calcul totul. Când vorbim despre proiecte, vă spun cu sinceritate, datorită faptului că am făcut o bună promovare am avut și un număr mare de proiecte depuse, 1.500 de proiecte depuse și am contractat 653 plus 42 proiecte pe care apoi le-am reziliat. SĂ duci 653 de proiecte pe domenii diferite e clar că am avut o gândire pozitivă despre ce se poate face în regiune ca să obții bani. Mulți. 650 milioane de euro au venit în regiune, asta înseamnă foarte mult.

În continuarea acestei idei, ca o concluzie, convingeți potențialii beneficiari să aplice pentru finanțare.

Îi conving așa: în primul rând pentru că aplicațiile vor fi online, deci nu vor trebui să depună nimic pe hârtie, asta înseamnă să-și pregătească bine aplicația online, îi pot convinge cu un lucru foarte bun: a fost cea mai atractivă componentă pe 2007-2013, gradul de absorbție 100% dar față de alocația regională am solicitat mutarea unor bani în plus de pe altă axă, deci au fost beneficiarii care au avut îng eneral o cerere-maxim două, au reușit să le deconteze la timp, nu am avut niciun fel de problemă cu microîntreprinderi.e Cred că n-a fost nimeni nemulțumit în ce privește implementarea proiectelor lor. Și au reușit să își crească și cifra de afaceri, cel puțin cei care sunt acum în monitorizare, și în general a fost un domeniu atractiv pentru că a fost cofinanțare 100%. Acum pe noua etapă de programare, ca să responsabilizezi și mai mult aplicantul, cofinanțarea e de maxim 10% (corect e o cofinanțare a beneficiarului de minim 10%-n.red.). Acum banii sunt mult mai mulți decât pe 2007-2013 și sunt convinsă că vor fi interesați, pentru că mesajele sunt favorabile. A mers cel mai bine, n-au fost întârzieri, gradul de absorbție cel mai mare, ce să zic mai mult?

 

Cifrele POR 2007-2013 la Cluj:

por cj 20072013

Bistriţa. Sursa foto: ADR, concurs

 

Reabilitări de parcuri, modernizări de străzi, proiecte de decongestionare trafic, modernizări de şcoli şi de centre sociale, infrastructură turistică, centre culturale sau dotări de spitale, restaurare de patrimoniu istoric. Chiar dacă România nu a folosit toate fondurile pe care le-ar fi putut atrage, câteva proiecte s-au pus totuşi pe picioare, profitând de această resursă. Cele enumerate mai sus sunt câteva obiective pentru care s-au adus în regiune bani europeni. La final de exerciţiu cu 7 ani de bani europeni, se face „bilanţ”, inclusiv cu Like-uri pe Facebook. Agenţia  de Dezvoltare Regională Nord-Vest oferă în această săptămână 19 trofee celor mai reuşite proiecte finanţate prin REGIO în regiune. Iar pentru asta s-a derulat inclusiv un concurs de fotografii, cu voturi pe Facebook. Fiecare dintre cele șase județe din regiune ia câte trei premii şi se acordă şi un „mare premiu”.

ADR Nord-Vest organizează în aceste zile (3 şi 4 decembrie) Conferinţa Finală REGIO Transilvania de Nord, eveniment de închidere a Programului Operaţional Regional 2007-2013. Cu acest prilej, se oferă şi cele 19 trofee celor mai reuşite proiecte finanţate prin REGIO în regiune. Concursul „Cel mai REGIO proiect din Transilvania de Nord” a fost dedicat beneficiarilor Programului Operaţional Regional 2007-2013 din regiunea Nord-Vest. Fiecare beneficiar al POR (REGIO) 2007-2013 a putut să îşi promoveze în acest concurs unul sau mai multe proiecte, prin intermediul aplicaţiei afișate pe pagina de facebook a Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, prin intermediul unei singure imagini pentru un proiect. Fiecare imagine are alături o descriere care cuprinde titlul proiectului, beneficiarul proiectului, precum şi câteva cuvinte-cheie privind impactul finanţării, unicitatea proiectului, modul în care acesta sprijină comunitatea.

Concursul s-a încheiat în urmă cu două zile, iar bilanţul în cifre arată 59 de imagini în competiţie şi 3776 de voturi. Cel mai votat proiect a obţinut 593 de voturi. Este vorba de un concept implementat în Bistriţa. „Municipiul Bistriţa a realizat un amplu program de revitalizare a Centrului istoric şi a Cetăţii Medievale prin 7 proiecte integrate : infrastructură urbana – 2, patrimoniu cultural – 2, social – 2 şi mediu – 1. Valoarea este de circa 20 de milioane”, arată beneficiarii din Bistriţa. Clujul a intrat în competiţie cu mai multe propuneri: proiecte de centre de servicii sociale, de promovare turistică, case sociale sau reabilitarea Casinoului şi a Parcului Central.

 

Sursa foto: ADR, concurs
Sursa foto: ADR, concurs

 

„Au fost mulţi candidaţi din Cluj, judeţul se numără printre cele fruntaşe, ca participare şi implicare. Sunt proiecte din municipiu, dar şi din judeţ. Majoritatea proiectelor are ca beneficiari autorităţi publice locale, în alte judeţe sunt mai mulţi beneficiari privaţi. Dar e de înţeles, fiindcă la Cluj au venit sume importante datorită desemnării municipiului ca fiind pol de creştere. Pe noi ne-a surprins nu atât numărul proiectelor înscrise, care nu au fost totuşi puţine, cât populaţia care a votat. Toate sunt proiecte finalizate şi pe care şi noi le considerăm exemple de succes, iar multe dintre ele chiar şi-au depăşit indicatorii”, a menţionat Andreea Marcu, reprezentanta ADR.

Premiile se vor acorda ţinând cont de două elemente: votul juriului şi numărul de voturi obţinute pe reţeaua de socializare. Se vor acorda câte 3 premii pentru fiecare judeţ participant (Bihor, Bistriţa – Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj şi Satu-Mare), dar şi premiul cel mare pe regiune.