“Probleme şi disfuncţii pe tot lanţul de donare” la Centrul de Transfuzii...

“Probleme şi disfuncţii pe tot lanţul de donare” la Centrul de Transfuzii din Cluj. Asociațiile adună bani pentru dotări și renovări

 

„Nu donez sânge, pentru că nu am încredere în ce se întâmplă la noi – rişti să mergi sănătos şi să te întorci cu ceva. E un gest nobil, aş vrea să ajut, nu am nici probleme cu acele, nu mi-e rău dacă mi se ia sânge, m-am gândit de câteva ori să mă duc, dar nu pot să trec peste asta – tot nu am încredere în sistemul de la noi, din România”. E ceea ce crede un clujean despre sistemul de donare de sânge şi probabil aţi auzit ceva similar de la vreun prieten, o rudă sau aţi experimentat chiar voi sentimentul. Alţi clujeni s-au plâns de-a lungul timpului de condiţiile de la Centrul de Transfuzii, de procedură sau de tratament, de timpul lung de așteptare, de regulile care trebuie respectate într-un astfel de proces, nerespectarea lor ori s-au îndoit de calitatea testării. „Am observat că sunt probleme, greutăți şi disfuncţii pe tot lanţul de donare”, spune preşedinta unei asociaţii clujene.  “Venea foarte multă lume să doneze şi nu exista acolo capacitatea necesară de a-i prelua. Se trimiteau oameni acasă”, a constatat un președinte de ONG. Câteva asociaţii, ONG-uri și firme explică cum intervin acum pentru a sprijini dotarea şi renovarea, pe bucăți, a Centrului Regional de Transfuzie din Cluj; printre cei implicați: reprezentanți ai cluburilor Lions din Cluj și Beard Brothers, asociație care tocmai a anunțat că a reușit să strângă peste 20.000 de euro, cu o campanie. Donatorii asigură deocamdată cam două treimi din necesarul de sânge al spitalelor din Cluj.

Cei de la clubul Lions intervin “pe mai multe paliere”, pentru o serie de probleme pe care le are Centrul de Transfuzii. “Observând că sunt probleme, greutăți, disfuncţii pe tot lanţul – de la conştientizarea importanţei donării până la finalizarea recoltării şi prelucrarea probelor – ne-am propus să intervenim câte puțin, etapizat pe fiecare verigă. Degeaba facem campanii de conştientizare dacă nu există un spaţiu adecvat. Asta e realitatea”, spune Cristina Corpodean, preşedinte Lions Club Genesis. „Oamenii vin şi, pentru că procedura de înscriere e mai greoaie, fiind şi o lipsă acută de personal, trebuie să aştepte. Dacă aşteaptă 1-2 ore, cum se poate întâmpla, unii dintre ei poate pleacă. Aşa că vom interveni pentru renovarea de spațiu, s-au făcut deja lucruri pe sala de aşteptare, dar vrem să o facem mai primitoare, să punem două plasme – pe una să ruleze un film informativ, pe cealaltă emisiuni tv, ca să fie mai uşoară aşteptarea”, arată Corpodean. Doamnele Lions vor să aducă şi mobilier mai comod – scaune, canapele. Marea „durere” e însă la sala de recoltare. „Ne-am propus să renovăm sala de recoltare, aceea e probabil cea mai importantă parte. Vorbim de o renovare completă: de la reţelele electrice la calorifere, la plafon, e acolo un iluminator care trebuie înlocuit. E o sală peste care s-a tot dat cu vopsea, s-a găsit modalitatea de igienizare, dar trebuie intervenit mai profund. Şi scaunele de acolo sunt foarte vechi”, spune Corpodean. S-au primit şi unele noi, dar sunt tocmai ce ar trebui. Directorul Centrului Regional de Transfuzie Cluj, Adriana Sime, detaliază. „Cele noi nu sunt chiar conforme cu ce e nevoie. Sunt bune şi ne-am bucurat că le-am primit noi, dar nu sunt cele mai potrivite. Multora li se face rău și atunci trebuie să îl ridici pe donator dintr-o dată; scaunele nu au această opţiune. A intervenit o asociaţie care să achiziţioneze scaunele. Avem nevoie de minim şapte. Am înţeles că vor veni şi acelea, le vom primi”, spune Sime. Este vorba de o intervenție a asociaţiei Beard Brothers care se implică în dotarea centrului.

„Existând această implicare, noi am intervenit pe alte componente, am rugat-o pe doamna director să prioritizeze. Discutăm de două tipuri de componente: o dată pentru calitatea actului donării şi testării sângelui şi apoi pentru rapiditatea prelucrării. Dânşii au achiziţionat linia Elisa, care testează bolile transmisibile, dar nu au avut fonduri decât de o parte din componente”, spune Corpodean. Aşa că tot prin sponsorizare s-a completat aparatura, cu partea de spălător. Pentru controlul biologic al sângelui, pentru a completa o linie de testare, urmează o centrifugă. Apoi mai e sudeuza – adică aparatul care sudează tubulatura la punga de sânge. E nevoie de una mobilă, cu care să se poată efectua deplasări în sală. A ajuns şi asta. „Acum achiziţionăm o centrifugă”, completează Corpodean. „Aceasta e tot pentru maladii transmisibile, va asigura centrifugarea eprubetelor pilot aferente donării de sânge”, completează directorul Centrului.

 

 

Sala de aşteptare, dar şi cea de recoltare intră în lucrări de renovare şi, potrivit planurilor, acestea ar trebui să fie finalizate înainte de campania de primăvară (campania pentru donatori), care începe în 8 mai. Centrul rămâne operaţional în acest timp, cu un circuit al donatorilor modificat. Costurile pentru achiziţii de echipamente până acum ajung la 58000 de lei, socoteşte Corpodean – bani adunaţi de Lions. „Am avut un bal de caritate al cluburilor Lions, am avut evenimentul nostru aniversar Genesis în toamnă, sunt cotizaţiile colegelor, sponsorizări, evenimente. Prin toate acestea s-a susţinut proiectul Donez450”, spune Corpodean.

Aces proiect legat de donarea de sânge e, de fapt, mai amplu şi la el s-au asociat patru parteneri. „Suntem noi, Lions, care ne ocupăm de dotare şi renovarea Centrului de Transfuzii. Ne vom implica şi în campaniile de conştientizare. Mai e Organizaţia Studenţilor Medicinişti, care fac voluntariatul şi au propriile campanii – cam 2-3 pe an. Ei făceau campanii şi până acum, dar se bloca sala, erau echipamente care lipseau”, spune reprezentanta cluburilor Lions. O altă firmă s-a ocupat de conceptul grafic, design, partea de imagine. Apoi, compania de IT Life is Hard e responsabilă de platforma-registru, un proiect pe care şi l-au propus naţional, dar a început printr-un proiect pilot regional. Inspiraţi de nevoile de după cazul Colectiv, IT-iștii au gândit o platformă – donez450 – care să fie un registru al donatorilor activi din România, cu suport în procesul de donare prin notificări pe mail și sms în funcție de nevoile de sânge din centrele de donare.

„Identificăm modalităţi prin care mai putem interveni. Când ai campanii de recoltare, donatorii vin punctual, asigură o săptămână, două necesarul de sânge, apoi rămâi descoperit – cum se întâmplă pe perioada verii, exceptând Untoldul”, spune Corpodean. Pentru echilibru, s-ar pregăti campanii de donare în celelalte oraşe din judeţ: Turda, Câmpia Turzii, Dej, Huedin, Gherla.

De asemenea, va fi nevoie de alte fonduri pentru completarea dotărilor. Nevoile? „Am avea nevoie de congelator, de o centrifugă nouă pentru procesarea sângelui, care costă 50.000 de euro, minim. Sunt vechi, deci ar fi nevoie”, spune dr. Sime. De o parte din lipsuri se ocupă cei de la Beard Brothers. „Vor veni cu scaunele noi de donare. Ei contribuie şi pentru congelator, o sudeuză fixă au şi ei achiziţionată pentru sudarea tubulaturii – cea fixă, pentru procesare. Am acoperit nevoile cele mai urgente”, spune Sime. „Nevoi vor fi, va trebui să facem renovări pe lanţul de frig, sunt şi frigidere care sunt foarte vechi, aş vrea să le pun pe toate într-o singură sală, să avem o sală de frig monitorizată cum trebuie”, completează directorul centrului. 700.000 de lei + TVA. Acestea erau costurile pentru echipamentele trecute pe o listă a necesarului, care e trimisă anual la Bucureşti, spun cei de la centru. “Suntem autorizaţi, nu acreditaţi. S-au acreditat spitale, probabil va veni şi rândul centrelor de transfuzii. Asta înseamnă alte norme – va trebui să ne conformăm cu aparatura, cu personalul, să îndeplinim anumite standarde. Atunci, probabil, cu acest sprijin de care beneficiem, noi nu vom avea probleme decât cu centrifugile”, anticipează Sime. Veniturile proprii nu pot să acopere astfel de investiţii, spune directoarea centrului. „Din veniturile noastre nu putem să asigurăm tot necesarul pentru ca centrul acesta să fie unul ultramodern. Avem nevoie de susţinere mare din afară, noi trebuie să asigurăm din partea de venituri o parte din salarii, o parte celor ce lucrează pe PFA, materiale sanitare”, spune Sime.

 

 

 

Două treimi din necesarul spitalelor, asigurat de donatorii de la Cluj

Potrivit datelor disponibile, centrul are lunar aproximativ 1500 de donatori. Asta asigură cam două treimi din necesarul spitalelor din Cluj. „Pentru cealaltă treime aducem sânge de la centrele învecinate – din Alba, Zalău, Baia Mare, Satu-Mare, Oradea, săptămânal”, spune Sime. Vara, centrul se confruntă cu o scădere semnificativă a numărului de donatori. „Am reuşit să creştem puţin numărul de donatori în timp. Nu cu cât ne-am propus. Avem un plan de creştere cu 10%, am reuşit un plus de 1-2% anual. Important e că nu am scăzut. Poate cu campaniile de conştientizare se vor atinge aceste procente”, speră Sime.

Dar şi aici treaba ţine de echilibru și, dacă vin prea mulți, iar sunt probleme: centrul nu poate gestiona nici un număr foarte mare de donatori, cum se întâmplă uneori să vină în timpul campaniilor de succes. Chiar şi acum, cei de la OSM spun că pot mobiliza cam 200 de donatori pe zi. Degeaba! „Capacitatea noastră este limitată, şi ca personal. Apoi, noi trebuie să carantinăm acest sânge care se recoltează, să îl separăm de sângle valid care poate să inte în livrare. E o disfuncţionalite la noi – nu avem nici personal suficient, nici dotări suficiente pe linie de frig. Sângele are o durată de valabilite. Apoi scade brusc. Dacă nu am cerere şi am mai mult sânge decât e cererea, eu rebutez acest sânge. E păcat! Prefer să am donatori regulat şi nici campaniile să nu depăşească cererea. Trebuie o corelare între campanii şi ce pot oferi. Capacitatea noastră e de cam 70-80 de donatori pe zi. Sunt binevenite campaniile. Am zile când am doar 50 de donatori şi atunci am o problemă”, spune Sime.

Efectele aşteptate ale investiţiei? „Donatorul se va simţi mai confortabil. Pe partea de sală de recoltare, indiscutabil va fi altceva. Ne străduim şi pe partea de eficientizare. Aici depindem foarte mult şi de partea umană”, subliniază directoarea. E nevoie de donatori care să revină, mai spun reprezentanţii centrului. „Ar fi bine ca donatorii să vină la minim şase luni şi atunci poţi oferi siguranţă transfuzională. Pentru că un risc în transfuzii există. Minim, dar există. Şi atunci noi trebuie să facem cât mai mic acest risc, această fereastră imunologică. Aşa poţi să ai analizele donatorului pe partea de maladii transmisibile foarte bine monitorizate. Noi nu putem să depistăm până la partea de virus. Depistăm anticopii, aceştia au o perioadă în care apar în sângele donatorului. Există acest minim risc ca omul să doneze, să aibă virusul respectiv, dar anticorpii să nu fie detectabili încă. Noi vrem să micşorăm această fereastră, aşa încât să se ofere o siguranţă transfuzională maximă, dacă se poate. De aceea e foarte important ca donatorul să vină regulat. Dacă au o experienţă pozitivă, cu siguranţă revin”, spune Sime. Iar aici ar fi o promblemă, pentru că unii donatori pleacă dezamăgiți, deși vin cu cele mai bune intenții.

Un alt aspect la care ar trebui să se lucreze ţine de mentalitatea donatorului, spune Corpodean. „E o idee în rândul persoanelor de vârsta mea. Multe persoane asociază actul donării nu cu un gest caritabil, ci cu o nevoie: o zi liberă, bonuri. Aşa e de ani de zile. Vreau să schimbăm mentalitatea asta, pe care am avut-o eu, prietenii mei. Şi să facem nişte campanii dedicate. „Arhitecţii donează”, „Avocaţii donează”, „Jandarmii donează”, „Sportivii donează”. Cred că asta are impact asupra populaţiei – acea parte a populaţiei care nu e tot timpul prezentă în online. Trebuie să ajungem la ideea că actul donării e un act onorant şi că e o nevoie. Şi să extindem plaja celor cărora ne adresăm. Campaniile OSM se adresează mai ales tinerilor, vrem să extindem plaja. Mai ales că vorbim de un segment de persoane care nu depind de vacanţe”, spune Corpodean.

 

Cum arată sala de recoltare:

 

 

Vezi și:

Campania de donare de sânge UNTOLD a dat peste cap Centrul de Transfuzii din Cluj. Unii se revoltă: “Nu ne mai primesc!” Directoarea Centrului reacționează: “Noi facem ce putem”

 

Beard Brothers a anunțat la final de campanie: 22.720 de euro pentru Sânge

 

Asociația Beard Brothers, alături de “aripa” feminină – The Sisterhood – tocmai au încheiat, de câteva zile, o campanie legată de donarea de sânge, care a presupus o serie de evenimente pentru strângere de fonduri. La lansare, Keep the blood flowing presupunea strângerea a 18.000 de euro pentru reutilarea Centrului de Transfuzii Sanguine din Cluj-Napoca – cumpărarea de aparatură necesară pentru a verifica sângele donatorilor şi de virusul hepatic şi aparatură nouă pentru stocarea sângelui. “Am făcut 2-3 campanii de donare de sânge. Venea foarte multă lume să doneze şi nu exista acolo capacitatea necesară de a-i prelua. Se trimiteau oameni acasă. Atunci am zis: hai să o luăm invers, rezolvăm problema asta şi apoi chemăm oamenii. Era frustrant – veneau oamenii de la lucru, să doneze sânge şi îi trimiteau acasă”, a menționat Cornel Hoza, în timpul campaniei. Vineri, Beard Brothers a anunțat finalul campaniei Keep The Blood Flowing. “Aseară a fost ultimul eveniment dedicat campaniei. Am reușit să strângem încă 1068 de euro, astfel am ajuns la suma de 22720 euro, cu 4720 de euro mai mult decat tagetul propus. Ne apucăm de cumpărături și revenim cu dovada”, a anunțat asociația “Noi plătim direct la furnizori, ne consultăm cu Centrul de Transfuzie, consultăm oferte. Pentru achiziția de scaune am obținut 7 la pret de 5”, spune Cornel. Ca să vă faceți o idee despre primele costuri: 2000 de euro a fost avansul pentru cele șapte scaune.

Dar din dar. Povestea “Mașinii Bărboase” care îi duce, gratis, pe clujenii cu dizabilități și pe cei nevoiași

 

 

Comments

comments

Kristina Reştea
Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

NICI UN COMENTARIU

Scrie un comentariu