Ce facem pentru bătrânii noștri? Belgienii merg pe bicicletă pentru vârstnici români

Bătrână, ridată și amărâtă, înveșmântată în straie negre, cu o sacoșă prea grea pentru ea atârnându-i de îngustul umăr stâng – e o prezență care îți sare în ochi în vesela Piață a Muzeului, loc preferat de terase de vineri seara. Printre tineri cu look european, cu zâmbete destinse la final de săptămână, cu frappe-uri sau pahare strălucitoare de vin pe masă, alături de smart-phone-ul obligatoriu, alături de copii care sar în jurul statuii și părinți relaxați, prezența veștmintelor negre și mersul chinuit te lovesc direct, amintindu-ți (deși sigur nu ai vrea) că vinul de pe terasă e doar o (mică) parte a vieții. „Sunt de la casa de bătrâni și am nevoie de bani de medicamente”, justifică bătrânica și afli ce are în sacoșă: cartonașe lucioase – iconițe, de dat la schimb pentru câțiva bănuți. Cu câteva ore înainte de scena din Piața Unirii, de la Cluj a pornit un grup de cicliști belgieni, care au zilele acestea de parcurs peste 1000 km în țară, având ca obiectiv promovarea necesității serviciilor de îngrijiri la domiciliu pentru bătrînii din România, dar și colectarea de fonduri necesare inițierii acestor servicii în comunități rurale din România

Scena din centrul orașului Cluj-Napoca îl arată doar pe unul dintre bătrânii noștri, care încearcă să se descurce, la un moment din viață când nici veniturile, nici apropiații (care poate nu mai există) nu le pot asigura o bătrânețe decentă. Un alt caz e adus în atenție de cei din comunitatea „Vreau să te ajut”. „Dl Dorin locuieşte într-un cameră dintr-un cămin familial, pe str. Fagului, în Cluj. Din pensia de 439 de lei plăteşte 250 chirie şi cheltuieli, iar din rest şi cu ce-l mai ajută fata dânsului, încearcă să supravieţuiască. A venit la Fundaţie să ne ceară ajutor la 3 lucruri:  să-l ajutăm să se tundă, un covor sau ceva asemănător pentru camera în care stă și câteva articole de igienă: o pastă de dinţi, un detergent de rufe, unul de vase şi un săpun”, e anunțul public.

72.492. Acesta este numărul persoanelor în vârstă de 60 de ani şi peste, înregistrați la nivelul municipiului Cluj-Napoca, la data de 1 ianuarie 2016, conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Cluj. Sunt, adică, 22,53% din populaţia municipiului Cluj-Napoca, faţă de anul 2011 când această categorie de vârstă reprezenta 17,80%. Mulți au pensii sub 1000 de lei, mulți trebuie să trăiască cu 400 de lei. Unii dintre ei au nevoie de ajutor la cumpărături, de socializare, de consultații medicale la domiciliu, de ridicarea rețetelor de la medicul de familie și procurarea medicamentelor din farmacie. Mai pe scurt: îngrijire la domiciliu. Primăria a înființat un serviciu pentru protecţia socială a persoanelor vârstnice în cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Medicală, dar, din cauza salariilor mici pe care le poate oferi și fiindcă mulți fac munca aceasta grea în locuri unde sunt plătiți, serviciul nou lansat nu și-a găsit încă oameni. ONG-urile sunt depășite având în vedere nevoile existente, iar în mediul rural situația e și mai gravă, spun cei din domeniu.

Acesta e contextul în care o fundație a venit la Cluj să lanseze un proiect finanțat din fonduri elvețiene, cu cicliștii belgieni porniți în cursă prin țară – Jos De Kerf-(69 ani), Guy Jansen (58 ani) și Jef Vanhoof (59 ani). Proiectul se desfășoară în 5 comunități rurale din Suceava, Caraș-Severin, Bihor, Vrancea, și Brașov, dar promotorii săi spun că ar vrea să motiveze și autoritățile de la Cluj să facă mai mult pentru acest segment de populație.

„Lucrez pentru organizația Vlaanderen, iar prin aceasta avem o colaborare de peste 25 de ani cu România. Eu am fost prima oară aici acum 22 de ani. De șapte ani, vin de 2-4 ori în fiecare an. Avem cooperări cu mici sate din România. Știm că sunt multe nevoi în rândul vârstnicilor de aici, sunt unii bolnavi de mulți ani, iar îngrijirea la domiciliu poate fi o soluție pentru ei, de asta vrem să sprijinim acest proiect. Vrem să îi vizităm în acest tur pe o parte din beneficiari”, a explicat pentru Actualdecluj.ro Jef Vanhoof

Ciciștii belgieni reprezintă organizația ADR Vlaanderen, organizație girată de Fundația Regală Baudouin, au început cursa de la Cluj (în 16 septembrie) și au venit pentru asta la evenimentul de lansare organizat de fundația The Open Network for Community Development, în parteneriat cu Fundația de Îngrijirea Vârstnicului din Cluj și cu CARP (Casele de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor din România) Omenia Cluj. Mai precis, cei de la Fundația The Open Network for Community Development (fundație româno- flamandă) au venit să anunțe un proiect pentru creșterea accesului la servicii medico-sociale la domiciliu a bătrînilor din cinci comunități rurale. Proiectul se desfășoară până în octombrie 2017 și este co-finanțat printr-un grant de 74.050 franci elvețieni din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.  Proiectul se desfășoară la nivel național, respectiv în cinci comunități rurale: Moldovița, jud. Suceava, Armeniș, jud. Caraș-Severin, Batăr, jud. Bihor, Dumitrești, jud. Vrancea și Bunești, jud. Brașov.

„De asemenea, proiectul are o importantă componentă de identificare a unor soluții sustenabile pentru acoperirea nevoilor de servicii a populației vârstnice, de creștere a informării decidenților politici asupra soluțiilor cost eficace de a oferi servicii de calitate vârstnicilor”, spun promotorii proiectului. Tot ei declară că experții DSP au fost cooptați să identifice soluții de organizare și finanțare sustenabilă a serviciilor de îngrijiri la domiciliu, soluții care vor fi sintetizate, dezbătute și promovate ca propuneri de politici publice care să sprijine creșterea sustenabilă a ofertei de servicii de îngrijiri la domiciliu în special în mediul rural, în cadrul conferinței de final de proiect. Dincolo de limbajul tern și rigid al proiectelor europene – bătrânii.

„În 2011, 16% din populația țării avea peste 65 de ani. Bătrânii suferă de boli cronice, degenerative, de singurătate. Noi am zburat, ei au rămas singuri. Îngrijirea la domiciliu e necesară, mai ales în mediul rural sunt probleme, trebuie să vedem ce putem face pentru acești oameni, care au nevoie nu doar de 2-3 injecții, ci care au tot felul de nevoi economice și sociale”, spune Mihai Moisescu, de la Direcția de Sănătate Publică Cluj, fără să ofere soluții. „Ne ocupăm de mulți ani de servicii pentru persoane în vârstă, de îngrijiri sociale și medicale, dar sunt mari probleme cu fondurile. Șapte comunități rurale au fost finanțate la un moment dat printr-un proiect, care s-a sistat după un an. Ne chinuim să strângem fonduri, bugetele sunt insuficiente”, spune Ana Tudoran, de la Fundația pentru Îngrijirea Vârstnicului. De câteva luni, în cadrul primăriei Cluj-Napoca s-a înființat un serviciu pentru protecţia socială a persoanelor vârstnice, în cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Medicală. „ONG-urile nu fac față, finanțarea e limitată, nu acoperă nevoile existente. Unele ONG-uri care se ocupă de acest subiect chiar au dispărut. Am vrut un compartiment pentru îngrijirea la domiciliu a vârstnicilor, dar avem alt impediment: nu găsim personal specializat. Au plecat în Vest, unde sunt mai bine plătiți. Avem 30 de posturi, șapte au fost lansate, dar nu a venit niciun candidat. Sperăm ca în această toamnă să începem totuși activitatea cu o grupă, fiindcă nevoia este mare„, spune Aurel Mocan, director executiv al Direcţiei de Asistenţă Socială şi Medicală.

Din referatul privind necesitatea înfiinţării unui serviciu pentru protecţia socială a persoanelor vârstnice, în cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Medicală (mai 2016):

„Fenomenul migrației forței de muncă a generat, pe lângă fenomenul copiilor cu părinți plecați în străinătate, și fenomenul părinților/vârstnicilor cu copii plecați în străinătate. Consecințele negtive care decurg din această problematică socială la nivelul municipiului Cluj-Napoca, au fost parțial diminuate de către ONG-uri finanțate de la bugetul local, care oferă servicii de îngrijiri la domiciliu. Dat fiind numărul mare de persoane care au nevoie de asemenea tipuri de îngrijire, acestea nu fac față nevoilor existente. Față de anul 2011, sumele alocate pentru ONG-urile acreditate ca furnizori de servicii de îngrijiri la domicilu au fost dublate în anul 2012, pentru ca în anul 2015 să fie din nou majorate. Începând cu anul 2016 s-a diminuat numărul persoanelor vârstnice pentru care ONG-urile oferă servicii de îngrijire la domiciliu, de la un număr de 255 vârstnici îngrijiți în anul 2015, la 125 vârstnici îngrijiți în anul 2016″. „Multe persoane vârstnice dependente rămân izolate în gospodăriile lor, fără sprijin pentru nevoile elementare ale vieții cotidiene, uneori în condiții de viață extrem de dificile. Aceste persoane au dreptul la o viață demnă și la un trai decent, după o viață de muncă și un număr semnificativ de ani de contribuție la bugetul de stat. Vârsta a treia presupune singurătate, izolare, îmbolnăvire şi în cele din urmă dependenţă. Scăderea veniturilor reprezentante acum de pensie, costul ridicat al medicamentelor, cheltuieli crescute, lipsa unor persoane de sprijin în familie (copii, nepoţi, plecați la muncă în străinatate, mobilitatea forței de muncă) sau din afara familiei determină nevoia tot mai crescută de a solicita servicii socio-medicale”.

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.