Închide

Ziua mondială a iei e sâmbătă, la Cluj – 2 expoziții de cămăși cu ciupag sau vechi din Țara Bârsei și Maramureșul istoric

Actualitate by Actual de Cluj - iun. 21, 2018 0 165

Demonstrație de broderie pe crețuri duminică la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, unde se deschid și două expoziții despre iile românești, cu ocazia zilei mondiale a iei, marcată în 24 iunie, de Sânziene.

Expozițiile se deschid de duminică de la ora 13. Prima dintre ele e expoziția „Arta broderiei pe crețuri: ciupagul” care prezintă unul dintre cele mai reprezentative elemente de decor ale cămășii tradiționale țărănești: ciupagul – un „plastron” trapezoidal amplu, realizat prin brodarea peste crețuri a unor motive geometrice ce acoperă, sub guler, partea de sus a pieptului. Confecționarea cămășii cu ciupag a fost caracteristică, în secolul al XIX-lea, unui amplu areal din nordul Transilvaniei: Năsăud, Lăpuș, zona Reghin, Câmpia Transilvaniei, Mocănimea Arieșului, Țara Moților, sudul județului Sălaj, și a persistat până la mijlocul secolului al XX-lea în Depresiunea Călățele. Cu această ocazie, pe lângă cămăși provenite din zonele respective, expoziția prezintă fragmente brodate ale cămășilor vechi, cumpărate de specialiștii Muzeului Etnografic al Transilvaniei în perioada interbelică și salvate pentru posteritate. Participanții la vernisajul de duminică pot participa la o demonstrație în tehnica broderiei peste crețuri, realizată de Mărioara Palagica Constantin, autoarea a 9 cămăși cu ciupag.

A doua expoziție, ”Zestre transilvăneană”, prezintă costume tradiționale, podoabe și fotografii de arhivă din remarcabila colecție a etnologului Gabriel Boriceanu, adunate din satele Transilvaniei începând din 2014, din zone etnografice precum Țara Bârsei, Podișul Târnavelor, Țara Oltului sau Maramureșul istoric. Expozițiile pot fi vizitate până în 15 iulie.

Expoziția vine în contextul în care în urmă cu trei ani a fost prezentată o selecție amplă din colecția Brătianu–Cantacuzino iar anul trecut a fost deschisă o expoziție pe tema cămășii de Mărgău.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu