Volum de Radu Țuculescu se lansează mâine seară la Cluj
Cultură by Actual de Cluj - mai 20, 2025 0 95
Volum de Radu Țuculescu se lansează mâine seară la Cluj.
E vorba de ”Povestirile mameibătrâne”, care se lansează cu un eveniment mâine seară la ora 18 la librăria Book Corner Librarium, cu un moment muzical susținut de cunoscutul cântăreț în frunză Nucu Pandrea. Lansarea include o expoziție cu lucrări semnate de Flavius Lucăcel, ilustratorul volumului.
Romanul a fost publicat în Franța, Ungaria, Cehia și Serbia și e în curs de traducere și publicare în limba engleză în Canada. Coperta prezintă o compoziție cu detaliu dintr-o lucrare a artistului Flavius Lucăcel și singura fotografie a mameibătrâne realizată de Radu Țuculescu.
”Excepțional prozator, Radu Țuculescu e o prezență impunătoare în literatura română actuală, un scriitor european. Povestirile mameibătrâne este o extraordinară recuperare a unui spațiu și a unei lumi multiculturale româno-maghiare din Transilvania, mixaj de ruralitate frustă și urbanitate livrescă, de trecut tradițional și ironie contemporană, de pastă epică și experimentalism formal. Acest roman este o capodoperă, una dintre cărțile mari ale literaturii române de după 1990 și dintotdeauna”, spune istoricul literar Ion Bogdan Lefter.
”Satul Petra – Petrinzel – este cel mai straniu, mai fantastic, mai încărcat de mister, de alcool şi de… sex loc pe care l-am cunoscut prin bunica soției, adică mamabătrână din romanul Povestirile mameibătrâne. Ea e de „vină” că s-a născut acest roman, că s-a născut un ținut de poveste care înseamnă o altă Transilvanie decât cea prea mult știută, de deal-vale, deal-vale… Alte mitologii, alte sensuri ale vieții, altă viziune asupra dragostei şi a morții, asupra relațiilor dintre bărbat şi femeie, o altă raportare la diavol şi la Dumnezeu… N-am inventat aproape niciun personaj (în afară de Margolili, dar a existat şi pentru ea un model), iar întâmplările sunt, în marea lor majoritate, reale”, spune autorul.
Născut în 1 ianuarie 1949 la Târgu Mureș, Țuculescu a fost unul dintre cei mai importanți scriitori români contemporani, reprezentant al generației ’80 a postmodernismului literar românesc. A desfășurat o activitate culturală dinamică și diversă pe durata unei jumătăți de secol, dovedindu-se un creator cu multe talente. A fost prozator, regizor și dramaturg, piesele sale, devenite spectacole de teatru, fiind chiar mai cunoscute în alte țări decât în România, un publicist creativ și inovator, dar și un excelent traducător de limbă germană.
În ultima lună de viață a trăit bucuria de a vedea apărute două cărți ale sale, pe care le aștepta cu nerăbdare, Una dintre acestea, ”Povestirile mameibătrâne. Satul de la marginea lumii”, ilustrată de artistul Flavius Lucăcel, a fost deja publicată în Franța, Ungaria, Cehia și Serbia, fiind în curs de traducere și publicare în limba engleză în Canada.
Editura Școala Ardeleană va omagia personalitatea scriitorului printr-un eveniment special la Târgul de Carte Gaudeamus din Cluj-Napoca, ce are loc între 9 și 13 aprilie. În imagine, scriitorul Radu Țuculescu primind exemplarul de semnal editorial al romanului. ”Sunt aproape ”posedat” când scriu, intru în transă. Am mereu carnețele de diferite mărimi prin geantă și, dacă mă opresc la o cafea ori un pahar de vin, notez în ele replici ori idei. Se întâmpălă să mă întâlnesc cu prieteni pe stradă și să nu-i observ. Cei care mă cunosc nu se supără”, spunea recent scriitorul. ”Eu scriu absolut totul, mai întâi, cu mâna. Cu pixul, unul negru. Scriu doar pe pagina dreaptă, stânga rămâne pentru corecturi”.
Radu Țuculescu săa născut la 1 ianuarie 1949, la Târgu Mureș, și a copilărit la Reghin, unde va fi și înmormântat. E absolvent al Conservatorului ”Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca la secția vioară. Dintre romanele sale: ”Ora păianjenului” (Albatros, 1984), ”Degetele lui Marsias” (Dacia, 1985), ”Umbra penei de gâscă” (Dacia, 1991), ”Povestirile mameibătrâne” (Cartea Românească, 2006), ”Stalin, cu sapa-nainte” (Cartea Românească, 2009), „Femeile insomniacului” (Cartea Românească, 2012), „Mierla neagră” (Ed. Cartea Românească, 2015), „Măcelăria Kennedy” (Cartea Românească, 2017), iar dintre volumele de teatru „Ce dracu’ se întâmplă cu trenul ăsta?” (Eikon, 2004) și „Bravul nostru Micsa!” (Eikon, 2010). A primit premii naționale și internaționale pentru proză, teatru, traduceri și filme de televiziune. A tradus volume de poezie și proză din literatura austriacă și din literatura elvețiană contemporană de expresie germană.
Radu Țuculescu a locuit în Cluj-Napoca din 1990. Provine dintr-o familie de intelectuali: tatăl – medicul Dumitru Țuculescu, unchiul – pictorul Ion Țuculescu. Primul și cel mai important contact cu literatura l-a avut grație bibliotecii tatălui său. Citea încă din primele clase, adesea și noaptea, sub pătură, la lumina lanternei. Nu avea televizor, doar un radio nemțesc și un pick-up la care asculta plăci cu muzică simfonică. În clasa a IV-a – aflăm din mărturisirile sale –, a scris primul… „roman”, ”Aventurile vasului Elba”, pe care autorul l-a păstrat până la bătrânețe – e un caiet cu multe pagini scrise cu creionul, o poveste despre pirați, bandiți, corăbii și insule necunoscute.
A debutat cu un grupaj de poezii la vârsta de 16 ani, în revista Steaua. După acest episod, jură să nu mai scrie versuri niciodată, dar nu abandonează poezia, rămânând în universul ei și traducând sute de poezii, scriind despre poeți și volumele lor, realizând, timp de cinci ani, documentare TV dedicate poeților și, nu în ultimul rând, integrând în fiecare roman al său pagini întregi de proză poetică. Despre relația sa specială cu poezia, Radu Țuculescu mărturisește că este „una de… amanți ideali care nu se plictisesc niciodată unul de celălalt”. După terminarea facultății, lucrează ca redactor la Radio Cluj. În activitatea sa de jurnalist a realizat documentare și reportaje de televiziune în țări de pe trei continente. După desființarea Studioului de Radio Cluj, din ordinul lui Nicolae Ceaușescu, profesează ca violonist la Filarmonica de Stat din Cluj-Napoca. În anul 1990, este unul dintre cei care pun bazele Televiziunii Române din Cluj, unde avea să lucreze timp de alte două decenii ca redactor și realizator de emisiuni, între 1990 și 1996 fiind șeful secției muzical-culturale.
A condus Cercul de Teatru și Pantomimă „Atelier”, montând piese scrise de autori clasici și contemporani, chiar și o dramatizare după Gabriel García Márquez, precum și creații proprii. După celebrele ”Teze din iulie” (6 iulie 1971), prin care începea așa-zisa „mini-revoluție culturală” a lui Ceaușescu, teatrul său a fost interzis. După 1990 și-a continuat activitatea teatrală, participând la mai multe festivaluri naționale și internaționale din Franța, Italia, Rusia, Maroc, Canada, Ungaria, Germania, Cipru, Olanda, Cehia, Polonia, Turcia. Primul volum de teatru l-a publicat abia după anul 2000.
Debutul editorial are loc în anul 1978, cu volumul de proză scurtă – nuvele și povestiri – intitulat ”Portocale și cascadori”, foarte bine primit în lumea literară. Câțiva ani mai târziu, apare și primul său roman, ”Vânzătorul de aripi”. De atunci, are o activitate literară prolifică, scriind și publicând la mari edituri zeci de romane, volume de povestiri, piese de teatru, jurnale de călătorie, cronici dramatice. Romanele sale au căpătat universalitate, fiind traduse în Germania, Austria, Franța, Italia, Israel, Cehia, Serbia și Ungaria, iar teatrul, în cehă, italiană, maghiară, engleză, franceză, ebraică. A susținut seria de conferințe „Transilvania în romanele lui Radu Țuculescu” la Praga, Torino, Paris, Haifa, Viena, Budapesta, Basel, Calabria.
A locuit și a creat perioade îndelungate în mai multe orașe celebre din lume. Cel mai apropiat de suflet îi este Basel (Elveția), pe care l-a considerat a doua sa patrie. Îi cunoștea toate cotloanele, obișnuia să scrie în Atelierul scriitorilor, care se afla într-o mansardă deasupra Rinului, a umblat pe urmele lui Erasmus din Rotterdam, Paracelsus, Karl Jaspers, ale baziliscului, monstrul născut aici, și ale alchimiștilor, pentru că Basel este considerat centrul alchimiștilor din lume. A beneficiat de mai multe burse de creație literară la Paris, Berna, Basel, Viena, Praga.
Citește și:
A decedat unul dintre cei mai importanți scriitori români contemporani, un clujean
