Norbert Petrovici, provocat de arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, după 7 ani, creionează viitorul urbanistic al Clujului și arată, în opinia sa, ce trebuie să facă administrația pentru ca urbanizarea să nu fie privatizată sau ca, în continuare, orașul să nu fie cel mai scump din România din punct de vedere al locuirii.
“În ultimii cinci ani, Clujul s-a aliniat la tendințele piețelor imobiliare din Europa Centrală, urmând modelul altor orașe similare din România. Conversia spațiilor industriale în complexe rezidențiale și de birouri este predominat realizată de companii deținute de capital străin sau care utilizează capital transnațional, inclusiv fonduri mari de investiții. Observăm o schimbare de la construcțiile finanțate de capital autohton, care au caracterizat peisajul mozaicat de până acum, către proiecte mai ample. Aceste zone sunt acum reconfigurate pentru valorificarea imobiliară de actori globali, folosind metode precum tokenizarea imobiliară și acțiuni tranzacționabile, transformând astfel proprietatea imobiliară într-un bun exportabil. Noile construcții vizează segmentul premium, adresându-se angajaților mai bine plătiți ai corporațiilor internaționale și oferind birouri acestor corporații.
Proiectele majore, inclusiv cele din nordul Clujului, beneficiază de resurse de PR superioare și devin parteneri strategici pentru administrația locală. Această escaladare a investițiilor poate transforma administrațiile publice, din Cluj sau alte orașe, fie în parteneri captivi, fie în actori care negociază reurbanizarea la o scară mai largă, evitând astfel o nouă privatizare a urbanizării”, subliniază sociologul.
