VIDEO Corporațiile Clujului medieval și ce i-a dat lovitura de grație breslei olarilor
Actualitate by Actual de Cluj - aug. 19, 2016 0 474
Știți Bastionul Croitorilor, singurul rămas în picioare din vechea cetate a Clujului și poate știți și că acesta era dat în sarcina breslei ca să-l întrețină, la fel cum alte turnuri de apărare ale orașului erau administrate de alte bresle. Dacă nu știați că și breasla olarilor a avut un astfel de statut în Cluj, aflați dintr-o expoziție deschisă azi la Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca, cu documente și obiecte expuse în premieră.
Expoziția „Ceramica de Cluj. Din moștenirea culturală a unei bresle de olari” spune povestea unei bresle deunăzi puternică în Cluj, cu zeci de membri, și căreia piața concurențială și inovațiile tehnologice i-a pus în final capăt. Breslele erau ce s-ar chema azi corporații în sensul că erau înființate cu scopul de a proteja interesele membrilor, secretele de producție și piața – nu oricine putea produce și cu atât mai puțin vinde produse de ceramică în Cluj. Drepturile şi obligațiile membrilor breslei erau reglementate de Statutul ei, care, în timp, putea fi reînnoit și completat. Acesta a fost şi cazul statutului breslei olarilor din Cluj, cea mai veche reînnoire a acestuia datând din anul 1512. Documentul a fost completat, ulterior, în anii 1523 și 1770. În anul 1815 a fost redactat un nou statut, ultimul document de acest tip al breslei, aceasta din urmă transformându-se în urma unei legi din 1872 în asociație industrială, iar în anul 1924 în Sindicat. În 1948, o dată cu instaurarea comunismului în țară, se constata dispariția acestei bresle.
Expoziția își propune să prezinte câteva aspecte din moștenirea culturală a acestui grup de meșteșugari, prin intermediul unor bunuri care au aparținut breslei de odinioară: diverse documente, lada de breaslă din patrimoniul Arhivelor Naţionale – Direcția Județeană Cluj și artefacte din colecțiile Muzeului Etnografic al Transilvaniei – cahle, vase uzuale și decorative realizate de către meșterii clujeni în secolele XVIII–XX.
Am vorbit cu directorul adjunct al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tekla Totszegi, care vă spune de ce merită să vedeți expoziția și ce i-a dat, în final, lovitura de grație acestei bresle:
