VIDEO Claca la cosit, reconstituită în Munții Apuseni: cum munceau și petreceau odinioară moții din Cluj
Actualitate by Actual de Cluj - iul. 29, 2026 0 10
În satul tradițional românesc, claca a fost una dintre cele mai firești și răspândite forme de întrajutorare. Etnologii din Cluj pun în scenă o astfel de clacă în Mărițel. ”Fie că era vorba despre prășit, cosit, secerat sau despre alte activități gospodărești, oamenii se ajutau între ei, cu rândul. La final, munca se transforma în prilej de petrecere, cu mâncare, băutură și joc”, spun etnologii de la centrul Tradiții Clujene.
Un astfel de obicei străvechi – claca la cosit – a fost reconstituit în ultimii ani la Mărișel, județul Cluj, în cadrul unui film documentar etnografic. ”În zona de munte a județului Cluj, claca la cosit era organizată nu doar de gospodari înstăriți, ci și de persoane singure, femei văduve sau oameni bolnavi. Oamenii se chemau unii pe alții cu câteva zile înainte, de regulă duminica, la ieșirea de la biserică. Uneori, se trimitea vorbă prin vecini sau rude, iar vestea că se face clacă se răspândea firesc, din om în om”, arată etnologii.
Iată cum o descriu aceștia: ”Claca avea loc după-amiaza, de obicei în sărbători de peste vară mai puțin însemnate în calendarul bisericesc. Cosașii își pregăteau coasele, tocul, cutea, ciocanul, și mergeau la câmp. Munca începea cu bătutul coaselor. Pe la „ujină” – moment al zilei între amiază și asfințit – gazda, ajutată de femei, aducea mâncare pentru cosași: brânză de oaie, clisă, ceapă, pâine și o sticlă cu țuică. După masă, se continua munca, iar între timp femeile împrăștiau brazdele.
Claca se încheia la casa gazdei, unde se pregătea cina: balmoș, plăcinte pe vatră și alte asemenea. Se adunau și soțiile cosașilor, vecinii, prietenii, iar la ceas de seară începea jocul, cu ceterași din sat”.
