Un șofer care a accidentat mortal un pieton care traversa ilegal strada a fost condamnat la închisoare, cu suspendare, pentru că nu a frânat

Un șofer care a accidentat mortal un pieton care traversa ilegal strada a fost condamnat la închisoare, cu suspendare, pentru că nu a frânat.

Verdictul a fost dat în urmă cu câteva zile de către Judecătoria Cluj-Napoca. Șoferul a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă în ianuarie 2022, dar fapta datează din 2017. S-a retinut în sarcina inculpatului, sub aspectul acuzatiei, că, în 9 august 2017, în jurul orei 19.30, a condus autoturismul pe DN1-E60, aflat pe raza localităţii Floreşti, rulând cu viteza de 55 km/h, cu 5 km peste limita prevăzută de lege în localitate, iar la km485+935,2m, în dreptul imobilului cu nr. 160, a surprins şi accidentat un pieton care traversa drumul naţional pe lângă bicicletă de la dreapta spre stânga privind sensul de deplasare al autoturismului, prin loc nemarcat şi nesemnalizat cu indicatoare şi marcaje rutiere cu semnificaţia trecere de pietoni, iar în urma impactului a rezultat decesul pietonului.

O contraexpertiză solicitată de șofer, și însușită de instanță, a arătat că șoferul circula cu viteza legală, 47 km/h. Totuși, instanța analizând declarațiile date de inculpat in cursul urmăririi penale și în fața instanței, se constată lipsa oricăror mențiuni conform acesta ar fi redus viteza la observarea pietonului angajat in traversarea străzii, inculpatul susținând în fața instanței că a acționat sistemul de frânare și a ridicat parasolarul după impact, respectiv că a simțit un impact puternic în partea stângă față în faza de urmărire penală, ceea ce determina acordarea eficientei juridice probatorii rapoartelor de expertiza criminalistica ce au indicat coordonatele nelegale ale activității desfășurate de inculpat, în sensul ca nu a redus viteza la observarea stării de pericol iminent determinată de conduita imprudenta a victimei.

Astfel raportul de expertiză criminalistică nr.96 din data din data de 19 mai 2020 a concluzionat că inculpatului putea evita producerea accidentului dacă ar fi luat măsurile de evitare încă din momentul declanșării stării de pericol iminent astfel încât deplasarea pe drumurile publice să nu reprezinte un pericol pentru ceillalți participanți la trafic. Un alt raport de expertiză criminalistică, din 26 februarie 2024, a arătat că inculpatul putea evita producerea accidentului dacă acționa sistemul de frână al autovehiculului pe care îl conducea în momentului declanșării stării de pericol.

S-a apreciat de către procurori că accidentul de circulaţie s-a produs atât din culpa inculpatului cât şi din culpa victimei.  Șoferul a fost acuzat că a încălcat trei prevederi din legislația rutieră:
– art. 35 alin.(1) din O.U.G. nr. 195/2002 rep. „participanţii la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluenţa şi siguranţa circulaţiei, să nu pună în pericol viaţa sau integritatea corporală a persoanelor şi să nu adică prejudicii proprietății publice.
– art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002 rep. „conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze la condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță”
– art. 49 alin.(1) din O.U.G. nr. 195/2002 rep „Limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h”.

”Contribuția culpabila a victimei in producerea accidentului soldat cu decesul este de 50%, contributiile celor doi participanti la trafic fiind astfel echivalente. Fapta victimei de a se angaja in traversarea unei strazi intens circulate, cu cate doua benzi pe sens, desi aceasta activitate nu se desfasura intr-un loc amenajat cu titlu de trecere de pietoni, în conditiile in care victima era o persoana varstnica, se incadreaza intr-o activitate culpabila în esenta sa, reprezentând o incalcare evidenta a regulilor de circulatie, ignorarea cu buna stiinta a pericolelor la care se expunea printr-un astfel de comportament.
Raportat la modalitatea concreta în care victima a inițiat si derulat procesul de traversare a unei străzi printr-un loc nemarcat si nesemnalizat pentru traversarea pietonilor, la vârsta înaintata a acesteia, posibilitatea redusa de a finaliza traversarea fara a fi accidentata, neasigurarea in raport cu autoturismele care circulau in acel moment, contribuția sa la producerea accidentului a fost însemnata, victima având pe lângă ea o bicicletă. Victima a adoptat o conduita care a declanșat apariția stării de pericol si de asemenea victima avea un drept de dispoziție asupra derulării evenimentului rutier, întrucât putea preveni accidentul daca nu se angaja in traversarea strazii prin loc nepermis.
Chiar prin rapoartele de expertiza criminalistica si tehnica auto efectuate in cauza s-a reținut in mod sistematic una dintre cauzele producerii accidentului de circulație rutieră rezidând in traversarea de către victima a drumului public prin loc nemarcat și fără să se asigure, în condițiile în care drumul respectiv este cea mai circulată șosea națională. O alta cauza a producerii accidentului, concurenta cu cea a victimei a aparținut inculpatului si s-a reflectat in neefectuarea manevrei de frânare, din momentul declanșării stării de pericol și până la locul de impact, deși posibilitatea concreta de evitare a accidentului se putea realiza si la o viteza superioara celei cu care a condus în fapt.
Victima a încălcat dispozițiile art. 72 alin. 3 din OUG 195/2002, conform cărora traversarea drumului public de către pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate și semnalizate corespunzător, iar în lipsa acestora, în localității, pe la colțul străzii, numai după ce s-au asigurat că o pot face fără pericol pentru ei și pentru ceilalţi participanţi la trafic”, a motivat instanța judecătoriei în decizia de condamnare.

Judecătoria l-a condamnat pe inculpat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă și la prestarea a 60 de zile de muncă în folosul societății. Societatea asigurătoare a șoferului a fost obligată la plata a două sume de 7.000 de euro către fiicele victimei, cu titlu de daune morale. Decizia, atacabilă cu apel în zece zile de la comunicare, a fost dată în 30 aprilie.

Nici un comentariu

Actual de Cluj