Un profesor universitar de la Cluj critică modelul de dezvoltare al orașului: „Plătesc reputația Clujului, fără să primesc o calitate pe măsură”
AdministrațieTop NewsUrbanism by Simona Mureșean - oct. 19, 2026 0 66
Costul ridicat al vieții, locuințele tot mai greu accesibile și dezvoltarea urbană insuficient corelată cu infrastructura metropolitană erodează atractivitatea Clujului, avertizează Stelian Brad, profesor universitar și specialist în robotică inteligentă și ingineria inovării. Într-o analiză publicată pe LinkedIn, acesta susține că orașul riscă să-i îndepărteze tocmai pe studenții, absolvenții și tinerii profesioniști de care are nevoie pentru a-și susține dezvoltarea economică.
„Nu îmi place orașul în care locuiesc”, își intitulează Stelian Brad mesajul, în care descrie un dezechilibru între costurile suportate de locuitori și calitatea serviciilor și oportunităților pe care le primesc în schimb.
Profesorul spune că, prin natura activității sale profesionale, se simte captiv în Cluj-Napoca și consideră că avantajele economice și academice ale orașului sunt tot mai mult absorbite de cheltuielile cotidiene. Chiriile, costurile întreținerii studenților și prețurile ridicate ale serviciilor ar diminua beneficiile de a studia și de a munci aici.
În opinia sa, dezvoltarea universităților și a sectorului IT a atras populație și venituri, alimentând piața imobiliară și serviciile. Însă cererea ridicată de locuințe, oferta insuficientă de locuințe accesibile și așteptările privind creșterea continuă a prețurilor au favorizat și comportamente speculative.
Brad critică achizițiile de proprietăți făcute în perspectiva revânzării la prețuri mai mari și susține că această cerere suplimentară accentuează presiunea asupra celor care au nevoie efectiv de o locuință.
„Ajung să am impresia că plătesc reputația Clujului, fără să primesc o calitate pe măsură”, afirmă profesorul, care reclamă și servicii pe care le consideră mediocre în raport cu prețurile practicate, inclusiv în restaurante și pe piața închirierilor.
Problemele locuirii, semnalate și în evaluări anterioare
Stelian Brad amintește o evaluare a Băncii Mondiale realizată pentru Primăria Cluj-Napoca în 2021, care identifica speculația imobiliară și închirierea pe termen scurt printre factorii ce limitează disponibilitatea locuințelor. Documentul semnala, de asemenea, dezvoltarea rezidențială fragmentată și coordonarea insuficientă cu infrastructura metropolitană.
Profesorul face referire și la studiul „De ce alegem UBB?”, publicat în 2025, potrivit căruia creșterea cheltuielilor necesare pentru a studia la Cluj este percepută ca un dezavantaj.
El atrage însă atenția asupra unei limite importante: cercetarea îi analizează pe cei care s-au înscris la universitate, fără să măsoare câți potențiali studenți au renunțat să aleagă Clujul din motive financiare.
În acest context, Brad consideră că presiunea costurilor ar putea deveni și mai greu de suportat pentru tinerii aflați la începutul carierei, mai ales într-o perioadă de transformare a sectorului IT. Dacă locurile de muncă de debut devin mai nesigure, cheltuielile ridicate cu locuirea pot reduce atractivitatea orașului pentru absolvenți și specialiști aflați la început de drum.
Riscul, în opinia sa, este ca prețurile proprietăților să rămână ridicate, în timp ce baza de tineri care contribuie la reînnoirea economiei locale să se erodeze.
Profesorul cere asumarea responsabilității pentru politicile urbane
Criticile sale vizează și modul în care administrația locală gestionează dezvoltarea orașului. Brad susține că problemele erau deja semnalate în urmă cu cinci ani și consideră necesară o evaluare publică a rezultatelor politicilor de locuire, de planificare urbană și de coordonare metropolitană.
„Succesul economic trebuie să se regăsească și în posibilitatea unei noi generații de a se stabili aici”, este una dintre ideile centrale ale mesajului său.
Profesorul avertizează că menținerea unui model bazat pe atractivitatea economică și academică a Clujului, fără măsuri suficiente pentru a păstra orașul accesibil, poate produce efecte pe termen lung. În opinia sa, intervențiile ar putea deveni mai costisitoare dacă autoritățile așteaptă până când pierderea populației tinere se va reflecta vizibil în economie.
Postarea a generat reacții din partea unor utilizatori LinkedIn, care au invocat, la rândul lor, dificultățile cu care se confruntă studenții, familiile tinere și locuitorii care caută servicii și locuințe la prețuri accesibile. În comentarii au apărut și apeluri pentru realizarea unor studii independente asupra stării actuale a orașului, ca bază pentru o strategie de dezvoltare pe termen lung.
