Un primar de comună din Cluj care se opunea colectivizării a fost ucis cu trei gloanțe în cap de Securitate; îngropat în hotarul comunei, mormântul său nu se cunoaște nici acum /„Am închis pliscul lui Cuc, nu mai cîntă”
ActualitateIstorie by Mihai Prodan - mart. 23, 2026 0 171
Un primar de comună din Cluj care se opunea colectivizării a fost ucis cu trei gloanțe în cap de Securitatea Statului; îngropat în hotarul comunei, mormântul său nu se cunoaște nici acum.
Arheologul Gheorghe Petrov, cunoscut ca ”vânătorul de securiști”, a fost azi din nou în hotarul comunei clujene Ceanu Mare. Este a patra acțiune de căutare a mormântului fostului primar Mihail Cuc, născut în 22 martie 1888, împușcat de Securitatea comunistă în noaptea de 8 august 1949. ”A fost un țăran fruntaș și un bun gospodar, un om drept și cu teamă de Dumnezeu, tată a cinci copii. Fruntaș al Partidului Național Liberal, care a îndeplinit, cu scurte întreruperi conjuncturale, funcţia de primar al comunei Ceanu Mare din 1921 și până în 1946. Deoarece s-a opus colectivizării, în 3 august 1949 a fost arestat și dus în arestul Securității din Turda unde a fost supus anchetelor și torturii. În seara zilei de 8 august a fost urcat într-o mașină și transportat până în hotarul comunei natale, pe dealul Cracoșa, unde a fost executat prin împușcare din ordinul căpitanului Kovacs Mihail, șeful Serviciului Județean al Securității Poporului Turda”, relatează acesta.
Omorul a fost aprobat de superiorul acestuia, colonelul Grünsperger Mihaly, șeful Direcției Regionale a Securității Poporului Cluj. Cadrele de securitate care l-au însoțit pe ultimul drum din viață au fost sublocotenentul Schwartz Vasile, plutonierul Pintilie Alexandru și plutonierul Palaci Iosif, șoferul mașinii, toți trei fiind astăzi morți. ”Crima a fost înfăptuită de sublocotenentul Schwartz, care a tras trei gloanțe de pistol în capul victimei”, arată Petrov. ”Din dispoziția autorităților cadavrul a fost îngropat undeva în apropiere de locul execuției, pe un câmp arabil, însă mormântul, care de-a lungul timpului nu a fost marcat cu nimic la suprafața solului, a rămas necunoscut până în ziua de astăzi. Căutările în teren pentru descoperirea locului de înhumare vor continua cu sprijinul urmașilor victimei și autorităților locale. În cazul descoperirii mormântului, recuperarea rămășițelor pământești ale victimei se va face în conlucrare cu Procuratura Militară”.
Mihail Cuc s-a născut pe 22 martie 1888 în Ceanu Mare și a ajuns, începând din 1921, primar al comunei, funcție pe care a exercitat-o cu mici întreruperi până în 1946.
Pe 3 august 1949, în urma opoziției sale față de regimul comunist, a fost arestat de Securitate și dus în arestul din Turda, unde a fost supus unor interogatorii și torturi. A rămas ferm în convingerile sale, refuzând să cedeze.
Pe 8 august 1949 un pluton de execuție s-a deplasat la casa lui, l-a dus în seara acelei zile pe un loc din hotarul Ceanului, la Cracoșa, și l-a asasinat cu trei cartușe în cap.
Crima a fost înfăptuită de locotenentul Schwartz, care a tras două gloanțe de pistol în trupul lui Cuc. Conform lui Petrov, acesta a mai săvârșit și alte omoruri la ordin în acei ani. Ulterior s-a angajat ca vânzător la un cunoscut magazin din Cluj iar în preajma anului 1970 a emigrat în Israel, unde i s-a pierdut urma.
Trupul lui a fost lăsat pe câmp, unde a fost descoperit de ciobani care auziseră împușcăturile. Unul dintre ei a alergat în Ceanu Mare să anunțe familia. A doua zi, la cadavru s-a instaurat pază armată, Securitatea nepermițând nimănui să se apropie. A fost înmormântat fără preot chiar la locul respectiv, iar pe hotarul unde s-a presupus că a avut loc crima s-a ridicat o cruce.
După decenii de incertitudine, în septembrie 2024 urmașii lui Mihail Cuc, împreună cu autoritățile locale, au organizat prima acțiune de căutare a mormântului său, ca un gest de justiție istorică.
Locul exact al înhumării rămâne necunoscut până astăzi.
O anchetă a revistei Apostrof din 1990:
Mihăilă Cuc a fost primar al comunei Ceanu Mare timp de aproape 25 de ani, om cu mare prestanță în sat, fruntaș al Partidului Național Liberal. În contextul colectivizării forțate din 1949, el reprezenta principalul obstacol al autorităților: sătenii se orientau după atitudinea lui. Securitatea a calculat că prin uciderea lui va putea instala teroarea necesară colectivizării.
A fost arestat pe 4 august 1949 și dus la Securitatea din Turda. În noaptea de 8 august, în jurul orei 23, a fost urcat într-o mașină Ford-GAZ alături de locotenentul Schwartz (Șfarț) Vasile, plutonierului Pintilie Alexandru și șoferul Palaci Iosif. La câteva sute de metri dincolo de linia ferată, în hotarul Ceanului, la locul numit Cracoșa, mașina a fost oprită. Pintilie Alexandru a declarat: „după cîteva secunde am auzit 2 împuşcături… am dedus că Cucu a fost împuşcat, mai ales că el nu s-a mai înapoiat la maşină.”
Martorul Miclea Simion, cioban aflat cu oile pe pajiștea din apropiere, a auzit împușcăturile noaptea și a doua zi dimineață a găsit cadavrul în mijlocul drumului, cu trei gloanțe în frunte. Cojocnean Aron, alt martor, l-a recunoscut în mort pe Cuc Mihăilă. Trupul a fost îngropat pe loc, într-o ladă de scânduri, fără preot și fără cruce, autoritățile refuzând familia care voia să-l ducă acasă.
La sosirea înapoi la sediu, Pintilie Alexandru l-a informat pe comandantul Kovacs: „am închis pliscul lui Cuc, nu mai cîntă.”
La rubrica „cauza decesului” din registrul stării civile s-a răzuit cu briceagul, iar certificatul de deces a dispărut din arhivele spitalului. Asociația Foștilor Deținuți Politici Turda a sesizat Procuratura Militară Cluj în 1990, dar cazul a rămas fără o soluționare definitivă.
Articolul reda următoarele declarații:
