Mesaj din mediul de business. Un om de afaceri, unul din guvern, unul din universitate și un diplomat intră într-o sală de conferințe. Care e semnalul

Lipsesc managerii performanți în zona publică, mediul de afaceri se confruntă cu lipsă de predictibilitate în ceea ce privește legislația, parteneriatele public-private se realizează doar la nivel declarativ, mediul de business încă mai are de trecut granițe. și nici măcar sectorul-minune al economiei locale nu e atât de minunat. Sunt câteva dintre ideile trasate de oamenii de afaceri, după ce mediul de business, cel universitar și sectorul public s-au intersectat la Cluj pentru câteva ore, într-un eveniment inițiat din zona de business. Cluj Business Forum, organizat de Opera Plaza și Trinity, sprijinit de Universitatea Babeș-Bolyai și în parteneriat cu Bloomberg, i-a mai adus la o întrunire pe oamenii de afaceri clujeni, alături de reprezentanți din mediul universitar și de un reprezentant al guvernului.

La fel ca în aproape orice întâlnire în care se discută despre mediul economic în perioada recentă, unul dintre subiectele-focus a fost desigur și de această dată legat de IT. Acesta a devenit în ultimii ani sectorul VIP al economiei clujene, domeniu al mediului privat de afaceri cu care se afișează în discursuri publice inclusiv autoritățile locale, care nu ezită să asocieze și titlul informal de Silicon Valley de România orașului transilvănean. În ciuda etichetelor “glam” și a evoluțiilor din cifre, domeniul care în ultimii ani a crescut constant nu e ferit de probleme și nici de perspective care deja îi îngrijorează pe jucătorii din piață: cea mai mare parte a afacerilor din domeniu vine din externalizare și outsourcing (“lohn”-ul din IT), companiile care au contracte de business datorită costurilor încă mici cu forța de muncă în comparație cu piețele vestice își găsesc tot mai greu angajați, piața e una fragmentată și, în ciuda faptului că au apărut diverse structuri asociative (asociații, clustere), Clujul nu are deocamdată un proiect comun de anvergură în acest domeniu. „E fiecare cu afacerea lui”, după cum spun unele voci din IT.

Și dacă vine o nouă criză?

Șansa companiilor din IT, acum “ambasadori ai orașului”, o reprezintă ieșirea pe piețele externe cu produse inovative, spune Voicu Oprean, CEO al Arobs Transilvania Software, dar și președinte al Asociației Române pentru Industria Electronică și Software, filiala Transilvania. CEO-ul companiei care acum a ajuns cu servicii inclusiv în Asia amintește că pentru lansarea pe piața externă a primelor produse s-a așteptat șase ani. Principalul obstacol: frica. “Acum există aceste structuri, Cluj Hub, Spherik (accelerator de afaceri, n.red.) care aduc oportunități de finanțare și care pot face diferența. Nouă ne-au trebuit șase ani să ieșim pe piața externă. Iar în domeniul acesta lucrurile se întâmplă foarte rapid. Tot mai rapid”, a mai spus Oprean. De asemenea, se așteaptă încă închegarea parteriatelor public-private. “Acum o săptămână, la o conferință, am fost rugat să prezint un proiect de succes realizat în parteneriat cu autoritățile. Nu am avut ce să spun. Companiile de IT din Cluj sunt în topul angajatorilor. E lăudabilă inițiativa municipalității privind Cluj Innovation City (idee lansată alături de Cluj IT Cluster și care ar presupune crearea unui orășel “al inovării” pe terenul primăriei în Deal Lomb, n.red.). Dar nu e de ajuns dacă asta rămâne doar la nivel declarativ. Avem două clustere, firmele pot colabora între ele pentru lansarea de produse inovative”, susține Oprean. “Crizele sunt ciclice. S-ar putea să mai vină una foarte curând. Ce va face comunitatea locală în cazul unei crize în IT?”, a lansat Oprean întrebarea-temă din sectorul care e, deocamdată, la Cluj, angajatorul momentului.

La stat ca la privat: se cere o schimbarea drastică a politicii de personal

Unul dintre sectoarele care au căzut dramatic după izbucnirea crizei economice are și istorii cu plus, zice Liviu Stoleru, CEO al producătorului de cărămizi Cemacon. Plus 25% în afaceri anual, mai precis. Cum? Fără afaceri care să se bazeze pe sectorul public și ignorând prognozele. “Nu am luat în calcul nicio secundă prognozele economice”, spune executivul. În ceea ce privește zona pe care spune că a evitat-o, Stoleru transmite și un mesaj: administrația are nevoie de o schimbare profundă a politicii de personal, pentru a ajunge să lucreze înt-un sistem similar cu cel din mediul privat. Și mai are nevoie de manageri performanți. Pilda tânărului angajat la o companie de stat întâlnit de șeful Cemacon e grăitoare: “A zis că a ales să meargă acolo pentru că era ușor. E unul dintre cei mai demotivați tineri pe care i-am văzut. E un sistem unde nimeni nu încurajează performanța, unde nu ești motivat să fii mai bun”, concluzionează Stoleru.

“Așteptăm de la cele trei sectoare – mediul de afaceri, statul și mediul universitar – să colaboreze, să nu fie război între contribuabil și stat și să nu uităm că ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, acest colaps a fost cauzat de lipsa de etică, nu neaparat de lipsa de bani”, a punctat Marcel Borodi, fondatorul companiei din IT Brinel. În ceea ce privește colaborarea cu statul, Iosif Pop, președintele ImoFinance, vrea să readucă pe agenda publică locală un subiect lansat de mulți ani, dar deocamdată fără mari ecouri la Cluj: city managerul.

Țara lui “vine un investitor și nu știe ce să facă”

Nu lipsesc doar managerii performanți în administrație, doar parteneriatele cu mediul privat, ci și regulile clare și predictibile trasate de autorități, mai spun oamenii de afaceri. “Legile nu sunt predictibile, nu sunt stabile. Vine un investitor și nu știe ce să facă”, arată Ștefan Gadola, vicepreședinte și unul dintre fondatorii grupului EnergoBit, una dintre afacerile puternice fondate la Cluj, al cărei control a fost preluat în 2012 de un fond de investiții polonez. Antreprenorul cu afaceri în energie dă și un exemplu recent: domeniul energiei regenerabile, în care s-au investit sume imense și în care regulile (privind “certificatele verzi”) s-au schimbat “în timpul jocului”. “Măcar dacă se făcea ceva în domeniul infrastructurii”, spune Gadola. “Clujul are probabil cel mai bun centru universitar din România (în afara Capitalei), iar noi, cei din mediul de business, am profitat de asta. De asemenea, în nefericita perioadă în care în Cluj investițiile au fost blocate (“era Funar”, n.red.), noi, antreprenorii locali, ne-am văzut obligați să luăm inițiativa, să ne dezvoltăm. La Timișoara, și datorită poziționării sale favorabile, au venit multinaționalele mult mai repede decât la noi. Marea noastră problemă nu e că Vestul e cu 25 de ani înainte, ci că noi mergem în altă direcție. Sunt diferențe mari în țară: zona București-Ilfov, cea mai dezvoltată, e la mare distanță de locul 2. Iar Clujul e doar pe un loc 4-5 în ceea ce privește PIB-ul”, atrage atenția Ștefan Gadola. “Acum, noi, oamenii care am fost obligați să devenim antreprenori am ajuns spre momentul de pensionare, când trebuie să lăsăm businessurile altor urmași. Trebuie fiecare să se gândească să își lase mai departe businessul ajuns sus. Să îl lase cuiva din familie, cu atitudine proaspătă și idei, ori cuiva din afară”, descrie Gadola momentul în care a ajuns Clujul antreprenorial lansat după 1990.

Ce e Cluj Business Forum. Organizatorii către oamenii de afaceri clujeni: “E al dumneavoastră”

Universitatea Babeș-Bolyai, Camera de Comerț Româno-Germană, Ambasada Marii Britanii și Guvernul României au avut reprezentanți la ediția din acest an a Cluj Business Forum. Formula pe care încearcă să o impună organizatorii e inspirată din modelul celebrelor reuniuni economice de la Davos, spune Radu Albu Comănescu, reprezentant al Facultății de Studii Europene și unul dintre cei implicați în organizarea evenimentului. Inițiatorii proiectului spun că vor să aducă la aceeași masă oameni de afaceri, diplomați și reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic, dar și reprezentanți din sectorul public și politic. Țintele: analiza de oportunități de afaceri, atragere de investiții și chiar conturarea unui grup comun de lobby a sectorului privat, susține Vlad Buzoianu, co-organizator al Cluj Business Forum și membru în una dintre familiile cu afaceri în Cluj (care deține și hotelul – gazdă de eveniment Opera Plaza). “Cluj Business Forum este de doi ani o inițiativă privată. Da, Universitatea e parteneră, dar evenimentul este al mediului privat. Este al dumneavoastră”, a încercat tânărul Buzoianu să îi convingă pe oamenii de afaceri din sală să sprijine edițiile următoare ale evenimentului care vrea să se lege de World Economic Forum.

Visul către Davos

World Economic Forum este egida sub care se organizează întâlniri internaționale care aduc laolaltă reprezentanți la nivel înalt din mediul de afaceri, politică și mediu universitar. Evenimentul anual din stațiunea elvețiană Davos este unul dintre cele mai importante momente de pe agenda mediului de afaceri la nivel internațional. Este vorba despre un eveniment la care participă importanți jucători din economia globală, manageri de companii multinaționale, șefi de stat, de guvern și de instituții, precum și prestigioase universități internaționale. Printre cei care au lansat recent mesaje de la Davos se numără managing directorul FMI Christine Lagarde, cancelarul Germaniei Angela Merkel sau reprezentanți din conducerea unor giganți ca Yahoo sau Facebook.

Sursa foto: www.telegraph.co.uk

Vezi AICI mai multe despre World Economic Forum

Sursa foto: Cluj Business Forum

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.