Închide

Turda, muzeul local și ruinele castrului roman

ActualitateIstorie by Actual de Cluj - iul. 20, 2022 0 427

În apropierea Clujului se află ruinele celui mai mare castru roman legionar de pe teriotriul României. Săpăturile arheologice au scos la suprafață urmele clădirilor impunătoare pe care soldații legiinii V Macedonica le foloseau. Artefactele descoperite atât aici, cât și în alte zone ale actualului oraș Turda, au fost expuse cu grijă alături de informații și reconstituiri realizate de către experți, pentru a ajuta oamenii de astăzi să înțeleagă și să își imagineze felul în care se trăia în acea vreme.

Condițiile impuse de pandemie au făcut ca apetitul românilor pentru a vizita obiective turistice din afara țării să fie transferat către locuri din interiorul granițelor României, ducând la o renaștere a turismului intern. Clujenii amatori de istorie, care tânjesc după plimbări prin săli de muzee cu aer occidental sau printre ruine ale unor cetăți antice, pot avea parte de experiențele de care le e dor în urma unui drum de numai 30 de minute de mers cu mașina vizitând Muzeul de Istorie Turda și situl castrului roman Potaissa.

Castrul legiunii V Macedonica de la Potaissa

În timpul războaielor marcomanice, împăratul Marcus Aurelius a dispus mutarea din Dobrogea a legiunii a V-a Macedonica la Potaissa. Acest transfer a prilejuit ridicarea celui mai mare castru de legiune din Dacia, cu o funcționare îndelungată (între aproximativ 170-270 d. Hr.). Fortificația de 23,37 ha înconjura construcții folosite de peste 5000 de soldați. Cercetările arheologice desfășurate anual (începând din 1971) au scos la lumină poarta de pe latura de vest (porta decumana) și bastionul nord-vestic al castrului, vizibile și astăzi.

Principia sau clădirea comandamentului reprezintă nu numai cel mai mare edificiu roman descoperit până acum pe teritoriul Daciei romane, ci și una dintre cele mai vaste clădiri de comandament din Imperiul Roman. Având o suprafață de 0,89 ha, această clădire ocupa singură 3,80% din suprafața castrului. Întregul complex cuprindea o curte înconjurată de portice, câte 14 camere pe cele două laterale, destinate depozitării armelor, birouri și încăperi pentru depozitarea amforelor purtând produse de import, o sală de adunări de 70 m lungime (basilica), dar și sanctuarul castrului și camera tezaurului.

Cea mai impresionantă clădire pentru mulți privitori contemporani rămâne, probabil, edificiul termelor, prin priveliștea inedită oferită de urmele încă vizibile ale unor părți din sistemul de încălzire prin pardoseală al băilor. Complexul termal de peste jumătate de hectar era depășit în dimensiuni doar de clădirea comandamentului. Complexul cuprindea spații specifice băilor romane, de la vestiar și latrinae, până la bazine cu apă rece, bazine cu apă caldă și spații pentru băi cu aburi. Alături de clădirea băilor se afla și palestra, spațiul pentru exerciții fizice. Băile publice ocupau un loc important în lumea romană, reprezentând un spațiu cu rol în stabilirea relațiilor sociale, astfel că nu este greu de explicat locul pe care acest edificiu îl ocupă în acest mediu cazon, în cadrul căruia legăturile de camaraderie erau esențiale.

Reconstituirea unei bucătării romane, folosind piese originale

Muzeul de Istorie Turda

Înființat în toamna anului 1943, Muzeul de Istorie din Turda funcționează într-o clădire datată la cumpăna dintre secolele XV și XVI, cunoscută sub numele de „Palatul Princiar” Turda. Instituția aflată în subordinea Consiliului Local al Municipiului Turda gestionează un patrimoniu de bunuri culturale mobile însumând aproximativ 40.000 de piese, împărțite între colecția de preistorie, colecţia romană şi postromană, colecţia medieval-modernă şi memorialistică, colecţia etnografică şi colecţia de artă.

Titulatura de „muzeu local” ar putea fi de natură să inducă în eroare vizitatorul cu privire la ceea ce experiența de vizitare a muzeului oferă. Încă din 2013, instituția face obiectul unor demersuri de modernizare care au adus muzeul la standarde consacrate în domeniul muzeologiei: vitrine moderne, iluminat care pune în valoare piesele expuse, temperatură controlată în fiecare cameră, panouri cu explicații elocvente, reconstituri sugestive și chair recreări ale contextelor de descoperire.

Prima sală din muzeu prezintă o parte din colecția de obiecte preistorice aflate în custodia muzeului și ilustrează viața pe teritoriul actualei Turda și în împrejurimile acesteia, din paleolitic până în epoca fierului, ilustrată de piese dacice, celtice și scitice. Artefactele acoperă toate compartimentele vieții de zi cu zi, de la unelte la obiecte de uz caznic așezate ilustrativ în cadrul unor reconstituiri, de la arme, la bijuterii și la descoperiri funerare.

Cea de-a doua încăpere deschide seria de camere dedicate epocii romane. Artefactele ilustrează aspecte ale vieții cotidiene: vase ceramice, obiecte de iluminat, vinificația, comerțul și chiar ustensile medicale. Atenția oricărui vizitator este atrasă de colțul menit să recreeze o bucătărie romană. Poate dintre toate vitrinele, cea cu jocuri și jucării sensibilizează cel mai tare: un căluț cu roți, figurine ceramice, zaruri, toate acestea arată o asemănare izbitoare între lumea de atunci și lumea de acum.

Reconstituirea unei bucătării romane, folosind piese originale

Expoziția este continuată de o serie de descoperiri preponderent din mediul cazon: descoperiri din zona castrului, reconstituiri ale sistemelor de încălzire a termelor, bijuterii și vestimentație, obiecte din monumentele funerare. Cea mai impresionantă dintre piesele expuse în această sală este, de departe, una dintre cele mai bine păstrate cămăși de solzi din Imperiu.

Ultima sală de la acest nivel este una dedicată iubitorilor de frumos, cuprinzând produse ale artelor plastice la Potaissa: piese decorative ale unor fântâni, statuete din teracotă, calcar și chiar marmură, reprezentări de divinități executate în bronz (adevărate capodopere ale plasticii minore) și piatră, statui cu caracter funerar și capiteluri ale unor edificii antice. Șirul de obiecte executate în roci se continuă la subsol, cu un spațiu care găzduiește inscripțiile recuperate de arheologi.

Capiteluri și fragmente din fusuri de coloane

La etaj se înaintează în perioada Imperiului târziu și a epocii migrațiilor. Dintre toate descoperirile găzduite de această sală, cea mai spectaculoasă este mormântul princiar germanic al femeii botezate de arheologi, în timpul descoperii, Franziska. Aristocrata gepidă se odihnește astăzi în mijlocul acestei săli, arătând tuturor celor care o vizitează podoabele și obiectele de toaletă care au impresionat publicul venit la expoziții arheologice internaționale, susținute în Germania și Italia.

Următoarea încăpere găzduiește piesele principale ale colecției „Turda, între medieval și modern” și tratează aspecte de la prima atestare documentară, la bresle, reforma religioasă, Dieta de la Turda, armament, echipament militar, exploatarea sării, clădiri, viață economică și administrativă.

Ca orice muzeu care se respectă, Muzeul de Istorie Turda lasă vizitatorilor ocazia de a pleca acasă cu „amintiri palpabile”, care se găsesc într-un magazin al muzeului dichisit amenajat și care permite achiziționarea unor obiecte de la materiale informative, până la replici executate după piese originale din colecțiile muzeului.

Descoperirile de la Turda în vizor european

Dacă descrierea condițiilor de expunere a artefactelor nu este convingătoare, poate cel mai puternic argument pentru vizitarea sitului castrului legiunii a V-a Macedonica și a Muzeului de Istorie Turda îl reprezintă însăși însemnătatea descoperirilor. Ruinele celui mai mare castru legionar de pe teritoriul provinciei Dacia păstrează vie în imaginația turiștilor amintirea unor vremuri îndepărtate. Unele dintre piesele aflate în custodia Muzeului de Istorie Turda au avut un adevărat răsunet în comunitatea științifică românească, dar și internațională. Astăzi, de exemplu, o parte dintre cele mai importante descoperiri din colecțiile instituției se află în Madrid, ca parte a unei expoziții temporare cu titlul „Tezaure arheologice românești – rădăcini dacice și romane”.

autor: Teodora-Ioana Bulai

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare