Studiu la Cluj: digitalizarea administrației locale bate pasul pe loc: aproape 60% dintre orașe au regresat după 2023 / Este cea mai amplă cercetare longitudinală dedicată digitalizării administrației publice locale din România

Administrație by Actual de Cluj - iul. 15, 2026 0 12

Doar 20% dintre orașele românești și-au îmbunătățit constant serviciile de e-guvernare în ultimii 6 ani, arată un studiu realizat la Cluj, despre care autorii spun că e cea mai mare cercetare dedicată digitalizării administrației publice locale din România.

Doar 1 din 5 orașe din România și-a îmbunătățit constant serviciile digitale în ultimii ani, arată un studiu realizat de cercetătorii Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” (UBB), care au lansat ieri platforma publică orase-digitale.ro, unde cetățenii pot compara evoluția digitalizării celor 325 de orașe și municipii din România.

Studiul realizat de echipa FSPAC reprezintă cea mai amplă cercetare longitudinală dedicată digitalizării administrației publice locale din România și arată că, în perioada 2020 – 2026, doar unul din cinci orașe și-a îmbunătățit constant serviciile digitale, în timp ce majoritatea localităților au înregistrat cel puțin o stagnare după progresele realizate până în 2023.

Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul a șase ani și a evaluat toate cele 325 de orașe și municipii din România utilizând un instrument unic la nivel național, aplicat în trei valuri de măsurare (2020, 2023 și 2026). Evaluarea a vizat 46 de indicatori grupați în cinci categorii: securitate și confidențialitate, ergonomie, conținut, servicii online și participare.

Din concluziile cercetătorilor reiese că doar 67 de orașe (21%) au înregistrat o evoluție pozitivă în ambele intervale analizate – 2020 – 2023 și 2023 – 2026. Totodată, aproape șase din zece orașe (59%) au progresat până în anul 2023, după care au înregistrat un regres.

„Datele arată că digitalizarea administrației locale nu este nicidecum un proces ireversibil sau un progres care se realizează automat, ci unul care trebuie întreținut permanent”, spune coordonatorul studiului, Nicolae Urs. ”Între 2020 și 2026, majoritatea orașelor au urcat, apoi au coborât, fapt care arată că dezvoltarea serviciilor digitale are nevoie de continuitate, actualizare, mentenanță și investiții constante. În caz contrar, investițiile și dezvoltările realizate într-o etapă pot fi pierdute într-un singur ciclu electoral”.

Rezultatele sunt relevante mai ales în contextul în care România a investit, în ultimii ani, resurse importante în digitalizarea administrației publice, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Următorul val de măsurare este programat pentru 2029, când echipa de cercetare va putea evalua dacă regresul înregistrat în anul 2026 reprezintă începutul unui declin sau doar o etapă de recalibrare.

Nici un comentariu