Sociolog clujean: Oamenii au migrat în masă spre Florești, Apahida, Baciu, nu pentru că așa e firesc într-un oraș în creștere, ci pentru că Clujul nu le-a oferit alternative viabile de locuire în interiorul său
ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - mai 05, 2025 0 957
Cluj-Napoca nu a oferit oamenilor alternative viabile de locuire în interiorul său, de aceea aceștia au migrat în masă spre Florești, Apahida sau Baciu și nu pentru că „așa e firesc într-un oraș în creștere”, spune sociologul clujean Norbet Petrovici.
Acesta îi contrazice pe deputatul Ovidiu Cîmpean și pe consilierul local imobiliar Ovidiu Vișan, care s-au arătat revoltați că arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, a spus public că municipiul Cluj-Napoca a pierdut un oraș cât Turda și Dej între cele două recensăminte, că prețurile mari la imobiliarele din Cluj-Napoca întrețin traficul dar și că urbanizarea facilă a terenurilor din intravilanul municipiului ar rezolva toate cele trei probleme.
Ovidiu Cîmpean l-a acuzat recent pe Salanță că vine cu abordări neserioase și că „dezvoltarea socio-economică fără precedent a municipiului Cluj-Napoca a dus la dezvoltarea comunelor din zona metropolitană”, motiv pentru care „oricâți zgârie-nori s-ar construi în Cluj, prețurile la imobiliare tot nu ar scădea”. Mai mult, consilierul Ovidiu Vișan s-a arătat convins că urbanizarea intravilanului n-ar schimba mare lucru deoarece problemele Clujului sunt generate de oamenii care circulă singuri în mașină dinspre Florești și care ar trebui să plătească o taxă de intrare în oraș.
Mai mult, el e convins că ultimul recensământ nu este bun și că orașul are mult mai mulți locuitori.
Cu date de la recensământul din 2021, arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, demonstrează că prețul ridicat al imobiliarelor din Cluj-Napoca este una dintre cauzele problemelor de trafic din oraș.
Cluj-Napoca a devenit un oraș mult prea scump în care apartamentele sunt tranzacționate în scop investițional și nu în scopul necesităților de locuire. De aceea oamenii aleg soluții mai ieftine în afara orașului, ceea ce generează probleme și mai mari de trafic, toți aceștia rămânând dependenți de Cluj-Napoca, arăta luna trecută arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță. El spunea că datele de la ultimul recensământ al populației arată că municipiul a pierdut un oraș de mărimea Dejului sau a localității Turda. Pentru ca problemele de trafic să se calmeze, dar și ca municipiul Cluj-Napoca să nu mai piardă populație singura soluție reală, susține specialistul, este urbanizarea terenurilor din intravilan. Asta înseamnă, ceea ce au mai spus și alți arhitecți și urbaniști în decursul anilor, o eficientizare a activității de avizare și autorizare a proiectelor de urbanism la nivelul Primăriei. Față de mandatul Apostu, când și așa autorizațiile de construire se dădeau selectiv și marii dezvoltatori preferau să ocolească Clujul și să investească în comunele limitrofe unde procesul era mult mai facil, în prezent, Primăria a ajuns să elibereze și mai puține autorizații de construire sau avize pentru proiectele de urbanism. Actual de Cluj a arătat că Primăria Cluj nu doar că nu respectă termenele legale de avizare și autozizare a proiectelor urbanistice din oraș dar îngreunează și mai mult procesul de avizare/autorizare după ce Direcția Juridică a ajus să conducă urbanismul din instituție.
De cealaltă parte, oamenii primarului Emil Boc, deputarul Ovidiu Cîmpean sau consilierul PNL Ovidiu Vișan, l-au acuzta pe arhitectul-șef că bate câmpii cu abordări neserioase și că dezvoltarea Clujului a dus la dezvoltarea comunelor învecinate și la mărirea ofertei imobiliare sau că problemele de trafic sunt cauzate de oamenii care locuiesc în Florești și umblă singuri în mașină dar și de faptul că ultimul recensământ nu reflectă situația reală a Clujului care ar avea, de fapt, mult mai mulți locuitori. (La finalul materialului, declarațiile celor doi politiceni locali).
În schimb, sociologul clujean Norbert Petrovici, îi contrazice pe cei doi și arată că există destule instrument la îndemâna Primăriei și politicienilor locali pentru ca oamenii să aibă alternative de locuire în Cluj-Napoca și să nu mai fie forțați să se mute din oraș.
„Discuția despre migrarea spre periurban și problemele de trafic nu poate fi redusă la o simplă „consecință firească” a creșterii economice. În realitate, ceea ce vedem este rezultatul unui dezechilibru între dinamica macroeconomică și absența unei politici economice locale bine definite.
După 2011, condițiile macroeconomice (dobânzi reale moderate, curs real stabil, prioritate acordată exporturilor – care au ajuns să reprezinte o pondere majoră din PIB) au stimulat investițiile externe în producție și servicii, fără să susțină dezvoltarea pieței interne. Astfel, Cluj-Napoca a crescut economic prin investiții străine și servicii destinate piețelor externe, ceea ce a susținut locuri de muncă și venituri locale. Însă această creștere nu a fost însoțită de dezvoltarea proporțională a piețelor interne, în special în domeniul construcțiilor și al locuirii pentru populație.
E adevărat că orașele dispun de puține instrumente de politică economică în sens clasic. Dar cele pe care le au sunt esențiale. Politica urbană imobiliară înseamnă intervenție directă: agregarea terenurilor dispersate, elaborarea și coordonarea PUZ-urilor funcționale, clarificarea statutului legal al unui PUZ public în relație cu actorii privați, expropriere în interes public acolo unde este necesar pentru infrastructură și locuire, negocieri de cedare de teren cu scheme compensatorii, viabilizarea terenurilor pentru construcții și dezvoltarea de scheme accesibile de vânzare sau concesionare. O administrație urbană care înțelege mecanismele economice trebuie să trateze piața locuirii și piața terenurilor ca sectoare strategice și să grupeze aceste funcții în pachete de politici economice clare, cu responsabili administrativi și politici desemnați.
Terenurile din oraș au rămas fragmentate, dificil de urbanizat, iar oferta de locuințe noi, accesibile, nu a ținut pasul cu cererea generată de angajarea și migrația internă. Construcțiile și piața locuirii au rămas dominate de capital domestic fragmentat și slab capitalizat. În absența unor politici economice urbane, orașe precum Clujul au transferat presiunea rezidențială.
Clujul ajunge astfel să beneficieze doar parțial de valoarea adăugată creată pe teritoriul său, întrucât nu dispune de suficiente mecanisme pentru a transforma această valoare în investiții urbane sustenabile. Iar mai nou, investițiile sustenabile înseamnă terenuri industriale agregate, controlate de actori mari – în general, cu capital internațional – nu locuire accesibilă pentru forța de muncă locală. Rezultatul este un model economic vulnerabil, dependent de cicluri externe și dezechilibrat intern.
Trebuie spus clar: oamenii nu au migrat în masă spre Florești, Apahida sau Baciu pentru că „așa e firesc într-un oraș în creștere”, ci pentru că orașul nu le-a oferit alternative viabile de locuire în interiorul său. A fost o migrare forțată de prețuri și de lipsa unei oferte organizate, nu o alegere liberă. De fapt, este vorba despre absența unei politici de echilibrare economică între sectoare”, a spus clar sociologul Norbert Petrovici, din cadrul UBB Cluj.
Nu este singurul care spune că Primăria are o problemă serioasă în a înțelege și aborda urbanismul din Cluj-Napoca. Marcel Heroiu, expert al Băncii Mondiale și cel care a coodonat toate strategiile metropolitane de dezvoltare ale municipalității, zonei metropolitane și județului, a spus negru pe alb că este clar că ceva nu funcționează la nivelul instituției având în vedere că există zeci de Planuri Urbanistice Zonale, inițiate de mai bine de 5 ani care nu sunt încă aprobate.
„Ovidiu Cimpean , arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, a atins un subiect important ce merită un dialog mai viu și soluții inovative. Până ajungi să mergi la autorizație de construcție trebuie să ai PUZ de urbanizare — ceea ce ca principiu, este o abordare foarte bună. Problema este că PUZ-rile de urbanizare sunt enorm de greu de realizat atunci când ele trebuie pregătite de asociații de proprietari (gradul de dificultate crește exponențial cu numărul de proprietari implicați). Ceva clar nu funcționează când ai zeci de PUZ-uri inițiate acum 5, 10, 15 ani ce nu au fost încă aprobate. Urbanismul de calitate necesită și o coordonare atentă a diferitelor propuneri de dezvoltare și aici Primăria ar trebui să își asume un rol activ. De exemplu, ar trebui să existe un serviciu de HelpDesk pe urbanism, ce să ofere sprijin celor ce pregătesc PUZ-ri, în loc să fie trimiși înapoi la tablă când propunerea făcută de ei are deficiențe. Unde există mai multe PUZ-ri pe o zonă, Primăria ar trebui să își asume rolul de coordonare al PUZ-rilor, nu sa ceară proprietarilor să se coordoneze între ei. Încă odată, blocaje de 5, 10, 15 ani sunt un semn clar că ceva nu funcționează cum trebuie și necesită soluții adecvate”, a spus Marcel Heroiu.
Ce cred deputatul Ovidiu Cîmpean și consilierul lcoal Ovidiu Vișan despre prețurile la imobiliare, trafic și oamenii care nu își permit să mai locuiască în Cluj:
„Cu tot respectul Claudiu Salanta , dar postarea asta nu are rigoare științifică, pornește de la premise greșite si are concluzii greșite. Afirmația ca 37.000 de cetățeni au ales sa plece din Cluj este ridicolă. Vorbește cu un sociolog și vei vedea ca lucrurile sunt nuanțate. Iar legat de prețuri cred ca este o temă care trebuie abordată, cred ca e loc de o densitate urbană mai mare in anumite zone din oraș, dar nu poate fi abordată în mod populist. Dezvoltarea socio-economică fără precedent a municipiului Cluj-Napoca a dus la dezvoltarea comunelor din zona metropolitană. Un proces pe care îl vedem oriunde în lume, unde avem poli urbani care se dezvolta accelerat. TOT ce se face pe zona de mobilitate ARE IMPACT direct în scăderea prețurilor pentru că lărgește aria din care se poate cumpăra si îmbunătățește calitatea locuirii în zona metropolitană. Abordarea ta este neserioasă. Eu mă opresc aici. Îți garantez că nici dacă ai construi 1000 de zgârie-nori, nu va scădea prețul apartamentelor – cel puțin nu dacă aceștia sunt bine gândiți, cu spații verzi, spații publice generoase, școli, grădinițe, creșe, piste pentru biciclete, transport în comun eficient, terase, spații comerciale etc. Clujul oferă ceea ce niciun alt oraș din România nu oferă în acest moment: universități de prestigiu, locuri de muncă bine plătite, spații publice de calitate, școli bune, spitale, viață culturală vibrantă, baze sportive și evenimente sportive, curățenie, siguranță și, în general, o calitate ridicată a vieții. Desigur, toate orașele din România oferă câte ceva, dar nu în măsura și consistența în care o face Clujul. De aceea există atât de multe studii care îl plasează pe primul loc în țară, fie ca „oraș magnet”, fie ca lider la capitolul calitate a vieții. Înțeleg ce înseamnă densitatea urbană și de ce o susții, dar tu nu înțelegi că aceasta este doar unul dintre mulții factori care determină prețul apartamentelor. Cât despre ideea că proiectele de mobilitate vor duce la scăderea prețurilor, realitatea este clară. Dacă vei ajunge mai repede din Florești în Cluj, atunci da – este posibilă o creștere ușoară a valorii locuințelor în Florești, pentru că s-a îmbunătățit calitatea conexiunii cu orașul. În același timp, în Cluj-Napoca, s-ar putea ajunge la o ușoară echilibrare a pieței, pentru că se extinde aria de ofertă – zona metropolitană devine mai accesibilă. Dar asta doar dacă mobilitatea ar fi singurul factor care influențează piața imobiliară. Din fericire pentru unii, sau din păcate pentru alții, nu este așa. Te invit, dragă Claudiu, să muncim zi de zi pentru calitatea vieții cetățenilor pe care îi servim fără abordări simpliste, fără soluții miraculoase, ci implementând strategiile de dezvoltare ale orașului, ale zonei metropolitane, ale județului, la care am contribuit amândoi. Sunt foarte bune, cu o viziune ambițioasă și coerente”, a spus Ovidiu Cîmpean.
„Eu cred ca populația Cluj Napoca a crescut enorm, am participat la recensământul din 2011, a fost făcut temeinic, cel din 2021 nu cred ca reflectă realitatea.
Cred ca mașini vin din tot județul dar cele mai multe sunt din Floresti, dacă de exemplu am scoate din trafic mașinile cu o persoană în mașină ar dispărea din trafic cam 60% din mașini. Cat timp în mașină e o singură persoană te duce cu gândul la car pooling. Cred ca doar implementarea unei taxe de acces în oraș mai poate stăvilii numărul foarte mare de mașini care curg în fiecare zi oraș, sigur asta dar în condițiile în care se livrează cele câteva investiții importante în transportul public. E pe principiul dacă pot de ce nu, sunt persoane care nu s-au gândit niciodată ca ar putea veni în Cluj Napoca fără mașină.
Da cred ca criteriile de proximitate ar trebui modificate cum și numărul maxim de elevi care pot să se înscrie la o școală ar trebui limitat la mp de sală de clasă disponibili de exemplu.
Urbanizarea unor zone de intravilan e necesară dar în acest moment nu schimbă dimanica traficului”, consideră Visan Ovidiu Vasile,
consilier local și dezvoltator imobiliar.
