Sesiune omagială la Academia Română, în ”Anul Cardinal Iuliu Hossu”
Cultură by Actual de Cluj - ian. 27, 2025 0 171
Sesiune omagială la Academia Română, în ”Anul Cardinal Iuliu Hossu”.
Academia Română inaugurează ”Anul Cardinal Iuliu Hossu” printr-o sesiune omagială organizată miercuri 29 ianuarie, în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României și Muzeul Național al Literaturii Române. Manifestarea va avea loc în Aulă Academiei Române, începând cu ora 10.30, iar participarea publicului este liberă. La eveniment participă academicianul clujean Ioan-Aurel Pop – președintele Academiei Române, și monseniorul Giampiero Gloder, nunțiu apostolic.
La finalul evenimentului Romfilatelia lansează emisiunea filatelică ”Anul Cardinal Iuliu Hossu”. Sesiunea marchează debutul Anului Cardinal Iuliu Hossu, instituit prin Legea nr. 290/ 2023 ‘pentru celebrarea vieții, operei, personalității, rolului determinant în realizarea Marii Uniri și a eforturilor depuse pentru salvarea evreilor în perioada Holocaustului’ de către cardinalul Iuliu Hossu.
Născut pe 30 ianuarie 1885, la Milasu Mare, jud. Bistrița-Năsăud, cardinalul Iuliu Hossu a marcat istoria Transilvaniei și a României. I-a fost încredințată sarcina de a citit proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918. Ulterior a făcut parte din delegația care a dus la București declarația de Unire și cel care a înmânat regelui Ferdinand Actul Unirii Transilvaniei cu România. În Transilvania a desfășurat o intensă activitate culturală în cadrul Asociațiunii Transilvane pentru Limba Română și Cultura Poporului Român (ASTRA). În calitatea sa de episcop de Gherla (1917-1948) a îndrumat activitatea Academiei Teologice din Cluj-Gherla și a Școlii Pedagogice de Fete din Gherla. A fost senator de drept în Parlamentul României Mari.
În 1945 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Trei ani mai târziu, în 1948, regimul comunist l-a exclus din Academia Română, alături de alți 110 intelectuali. A fost arestat și întemnițat în închisorile comuniste ca urmare a activității sale de apărare a credincioșilor greco-catolici, a refuzului de a renunța la credința greco-catolică și a respingerii scaunului mitropolitan al Moldovei. A fost închis în închisorile din Căldărușani (1948) și Sighet (1950-1955). Ulterior este dus la Curtea de Argeș (1955-1956), apoi i se fixează domiciliul forțat la Căldărușani, până la sfârșitul vieții. A murit la 28 mai 1970, la Spitalul ‘Colentina’ din București.
Citește și:
