Sentință definitivă în cazul sudorului care a înșelat un clujean 12 ani promițându-i profituri inventate la bursă și a spart banii pe jocuri de noroc / Curtea de Apel acuză ”caracterul josnic”: ”în timp ce persoana vătămată a fost determinată să-şi consume economiile, să contracteze împrumuturi şi să-şi destabilizeze viaţa familială şi psihică, inculpatul a urmărit satisfacerea unei conduite de joc”
Actualitate by Mihai Prodan - mart. 27, 2026 0 84
Curtea de Apel Cluj a respins definitiv, pe 13 martie 2026, apelul unui bărbat de 49 de ani condamnat la 5 ani de închisoare pentru una dintre cele mai îndelungate și elaborate scheme de înșelăciune judecate în ultimii ani. Decizia este definitivă.
Totul a început în vara anului 2013, când inculpatul — un sudor cu studii liceale din județul Sibiu — l-a abordat pe un bărbat în vârstă de 70 de ani din Cluj-Napoca, prezentându-se drept contractor al Băncii Naționale a României. I-a propus victimei participarea la o schemă investițională profitabilă, cu promisiunea unor câștiguri de zeci de ori mai mari decât suma investită, cerând totodată deplină confidențialitate față de familie.
Pe parcursul a aproape 12 ani — între iulie 2013 și 7 februarie 2025 —, victima i-a remis escrocului bani în 639 de tranșe distincte, suma totală ridicându-se la 1.413.750 de lei – echivalentul a aproximativ 285.000 de euro – la care se adaugă comisioanele de transfer, prejudiciul total stabilit de instanță fiind de 1.428.984,32 lei.
Pentru a-și menține victima în eroare, inculpatul a recurs la un arsenal impresionant de mijloace frauduloase. Și-a asumat identități fictive — inclusiv cea a unei pretinse foste angajate BNR, a falsificat un contract de împrumut datat 2014 și, ulterior, și-a modificat vocea la telefon pentru a imita fie un ”robot automat al BNR”, fie o voce feminină care confirma existența investițiilor. Înregistrările acestor convorbiri au ajuns la dosar.
Victima era sunată de zeci de ori pe zi și convinsă că, dacă nu plătește imediat noi „taxe” sau „cereri”, va pierde toate sumele investite până atunci. Banca Națională a României a confirmat în scris, la cererea fiicelor victimei, că nu are nicio legătură cu operațiunile descrise.
Pentru a aduna banii solicitați, pensionarul s-a împrumutat de la 121 de persoane fizice și 6 instituții financiare, cu sume cuprinse între 300 de lei și 5.000 de euro.
Pe 8 februarie 2025, fiicele victimei l-au dus la Secția 2 de Poliție din Cluj-Napoca pentru a depune plângere. Polițistul care a preluat sesizarea a solicitat o ambulanță după ce a observat starea tatălui lor: convins că investițiile sunt reale, bărbatul era agitat și insista că trebuie să mai facă viramente. A fost transportat la Clinica de Psihiatrie, unde a fost internat cinci zile și a primit diagnosticul de tulburare delirantă persistentă.
Judecătoria Cluj-Napoca l-a condamnat pe 3 decembrie 2025 la 5 ani de închisoare cu executare, după ce inculpatul a recunoscut faptele și a cerut judecarea în procedura simplificată. Instanța a apreciat că maximul legal rezultat din această procedură — 3 ani și 4 luni — era insuficient față de gravitatea excepțională a faptei, aplicând majorarea prevăzută pentru infracțiunea continuată.
De asemenea, instanța l-a obligat pe condamnat la plata a 1.428.984,32 lei daune materiale și 100.000 lei daune morale către victimă, plus sechestru asigurător pe bunurile sale până la concurența sumei totale de 1.528.984,32 lei.
Inculpatul a atacat sentința la Curtea de Apel Cluj, solicitând reducerea pedepsei și, în subsidiar, suspendarea executării sub supraveghere. A argumentat că instanța de fond ar fi calculat greșit plafonul maxim al pedepsei. Curtea a respins toate criticile ca nefondate, reținând că pedeapsa de 5 ani este legală și proporțională cu o activitate infracțională desfășurată pe durata a 12 ani, cu 639 de acte materiale și un prejudiciu de aproape 285.000 de euro. Inculpatul se află în arest preventiv în Penitenciarul Sibiu din 13 mai 2025.
Instanța a reținut că mobilul infracțiunii a fost susținerea dependenței de jocuri de noroc a condamnatului, dovedit prin supravegheri tehnice și declarații ale martorilor care îl cunoșteau ca frecventând cazinourile.
Mai mulți martori angajați la o stație de carburant din județul Sibiu — unde inculpatul ridica regulat sumele trimise de victimă prin serviciul „Westaco Express”, uneori aproape în fiecare tură de lucru, în sume între 200 și 4.000 de lei — au declarat că îl cunoșteau ca pe un frecventator asiduu al cazinourilor, unde juca la aparate electronice până rămânea fără bani.
Supravegherea tehnică efectuată de Brigada de Operațiuni Speciale în mai 2025 l-a surprins pe inculpat jucând la aparate de noroc într-un complex comercial din Sibiu, existând și o înregistrare video depusă la dosar. Interceptările telefonice au relevat, de asemenea, că inculpatul avea datorii și că îi inducea în eroare inclusiv pe propria mamă, determinând-o să solicite bani de la diverse persoane sub pretexte false, pe care i-i înmâna ulterior.
”Un element care agravează în mod semnificativ profilul infracţional al inculpatului este mobilul care a animat întreaga conduită: nu o nevoie imediată, nu o situaţie-limită. ci obţinerea facilă de bani pentru alimentarea unei conduite adictive – jocurile de noroc”, a motivat Curtea de Apel. ”Această finalitate conferă faptei un plus de reprobabilitate, întrucât indică nu doar intenţia directă calificată prin scop (specifică art. 244 C.pen.), ci şi o instrumentalizare cinică a victimei ca resursă repetabilă, menţinută în eroare pe termen lung, pentru a susţine un consum compulsiv. In limbajul criteriilor de individualizare (art. 74 C.pen.), mobilul şi scopul urmărit nu sunt neutre: ele explică persistenţa, frecvenţa actelor materiale şi lipsa oricărei frâne morale, într-un mecanism în care victima a fost tratată ca un mijloc de finanţare, nu ca o persoană. Spre deosebire de ipoteze în care o faptă patrimonială poate fi plasată într-un context social sau familial dramatic (fără a o justifica juridic), în speţă nu există o asemenea valenţă „umanizantă” a mobilului. Dimpotrivă, caracterul josnic derivă tocmai din disproporţia dintre preţul plătit de victimă şi interesul real urmărit de inculpat: în timp ce persoana vătămată a fost determinată să-şi consume economiile, să contracteze împrumuturi şi să-şi destabilizeze viaţa familială şi psihică, inculpatul a urmărit satisfacerea unei conduite de joc, cu relevanţă directă pentru periculozitatea sa. Acolo unde scopul este întreţinerea unei dependenţe, riscul de reiterare este intrinsec: nevoia de bani revine ciclic, iar soluţia deja validată devine un tipar predictibil, ceea ce justifică o reacţie penală fermă. în plus, mobilul se coroborează cu datele probatorii din dosar (declaraţiile martorilor şi constatările privind frecventarea sălilor de joc) conturând o explicaţie coerentă pentru durata şi intensitatea activităţii infracţionale”.
Decizia Curții de Apel Cluj e definitivă.
Aici detalii despre caz:
