Sătui să aștepte după bani publici, oameni de afaceri din Cluj dau 11.000 euro pentru renovarea Operei. „Arătam ca în pușcăria de la Gherla acolo”

Sătui să aștepte după aprobarea Ministerului Culturii pentru minime renovări la clădirea Operei Naționale care e monument istoric, mai mulți oameni de afaceri din Cluj au pus la bătaie mai bine de 10.000 de euro ca în culise să nu mai arate ca în pușcăria de la Gherla, după cum spune managerul instituției de cultură, Florin Estefan.

Clădriea Operei Naționale din Cluj-Napoca, în care funcționează și Teatrul Național, are mai bine de o sută de ani de când a fost ridicată, e deci monument istoric iar lucrări de renovare nu pot fi făcute fără aprobarea ministerului – cu excepția zonei din spatele scenei. Așa s-a întâmplat și în ultima lună, când costurile cu lucrările de reparații s-au ridicat la 55.000 de lei, adică peste 10.000 euro.

Banii vin de la primul club de susținere a Operei, Pro Opera Transilvană, al cărui președinte e directorul unei firme de IT din Cluj, NTT Data, Daniel Metz, iar alți membri fondatori sunt directorul companiei de audit Darian DRS, Adrian Crivii, rectorul USAMV Cornel Cătoi și medicul Răzvan Rimbașiu. „Arătam ca în pușcăria de la Gherla acolo”, spune directorul Florin Estefan. „Am zugrăvit anul trecut o parte, anul ăsta nu știam cum să rezolv cealaltă. Dumneavoastră nu vedeți, e partea din spate, dar văd dirijori, soliști, și fac diferențe. În sfârșit e alb, curat, e cu lumină. S-a dat jos huma de pe pereți, vopseaua în ulei, s-a gletuit, s-a dat cu lavabil, s-au pus plafoniere LED, pentru că ISU ne cere să schimbăm tot ce se poate schimba pe această tehnologie. E cădirea cum e, avizele de incendiu sunt cum sunt, trebuie să ne ferim cât putem de incandescență”.

Clădirea ar urma totuși să intre în renovare capitală când vor fi găsiți și banii – anul viitor instituția bifează centenarul, a fost prima instituție de cultură înființată în provincie după Marea Unire din 1918, iar dacă acest lucru se va întâmpla, lucrările sunt estimate să dureze trei ani și jumătate „dacă e un constructor serios”, după cum spune Estefan, interval în care spectacolele ambelor instituții de cultură care funcționează în clădire, Opera și Teatrul, vor trebui mutate. Partea bună e că planurile originale ale clădirii au fost identificate în arhive la Budapesta iar după o copie a acestora ar urma să fie executate și lucrările de reabilitare a clădirii.

Clădirea-monument istoric a fost renovată în urmă cu 13 ani dar numai pe dinafară, într-un contract controversat care nu a rezolvat mare lucru – iar în interior nu s-a clintit nici un scaun. La licitația pentru lucrări organizată în 2005 de Ministerul Culturii s-au înscris doar două firme, Romconstruct București condusă de afaceristul Vasile Turcu, care a și câștigat licitația, și Erbașu SRL, condusă de Mihail Erbașu. Ambii oameni de afaceri s-au sinucis: Erbașu în 2004 în locuința sa din Snagov, iar Vasile Turcu în această primăvară, de asemenea în propria locuință.

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.