Revelion în toiul verii, la Cluj, sau ce superstiții aveau românii de Anul Nou pe rit vechi, acum 300 de ani

Revelion în toiul verii? Da, la Cluj, săptămâna viitoare.

E vorba de Anul Nou pe rit bizantin, ce va fi marcată în una dintre bisericile de lemn de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, duminica viitoare, în 30 august, dimineața la ora 10.

După calendarul bizantin, în 30 august marcăm intraea în al … 7.524-lea an. De altfel, acest calendar a fost folosit în actualul teritoriu al României până în secolul al XVIII-lea. Atunci, 1 septembrie era ziua de început a noului an. Directorul muzeului etnografic, Tudor Sălăgean, explică: „Potrivit vechilor credințe, în această zi Dumnezeu a început să făurească lumea.  Zidirea Lumii, potrivit Cronicii lui Mihail Moxa: ”Începutul lui Dumnezeu ce fu făcătoriul desăvârșit Lumiei: de-ntâiu făcu ceriul fără stele, numai cu cuvântul fece, și-l frămseță Dumnezău cu frămsețea lui. Pământul iară era nepodobitu, că era coperitu cu întunerecul; deci străluci lumina și fugi întunerecul și se arătă pământul, și fu ziua dentâiu.”  Din acest motiv, numerotarea acestui an era făcută „de la zidirea lumii” sau „de la Adam”, iar anul care are ca început ziua de 1 septembrie era numit și Anno Mundi (Anul Lumii), spre deosebire de Anno Domini (Anul Domnului), numerotat de la nașterea lui Isus Hristos”, explică el.

Sărbătoarea era ținută pentru evitarea furtunilor, inundațiilor, cutremurelor și altor catastrofe naturale, iar de femei pentru fertilitate și pentru naștere ușoară. Era interzisă începerea unor construcții noi în această zi, pentru că oamenii erau convinși că acestea se vor prăbuși. În schimb, se credea că fructele culese în 1 septembrie, în special merele, vor fi sănătoase, putând fi păstrate până în primăvara următoare, explică Sălăgean. „Dacă ajunul sărbătorii era blând și însorit, se credea că întreg anul va fi rodnic și plin de bucurii. Dacă dimineața era ploioasă se credea că primăvara va fi și ea ploioasă, iar dacă amiaza era însorită, se considera că vara va fi frumoasă”, adaugă el.

Data de 1 septembrie a fost considerată ca zi de început al anului, în Imperiul Roman de Răsărit, din secolul al V-lea. Sărbătorirea anului după ritul vechi a fost păstrată de către Patriarhia din Constantinopole până în anul 1728, iar în Rusia până în anul 1700. Țările Române au fost ultimele state europene care au renunțat la era constantinopolitană, în anii 1760 (Țara Românească) și 1765 (Moldova).

Anul Nou de la Zidirea Lumii, 7.524, e sărbătorit de Muzeul Etnografic la Biserica din Chiraleș, din Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”. Programul exact al evenimentului va fi definitivat săptămâna viitoare.

Nici un comentariu

Actual de Cluj