Raportul anual al arhitecților: Clujul, printre cele mai active piețe în construcții, are 5% din proiecte la nivel național/ Numărul de dovezi de luare în evidență a scăzut cu 10% într-un an
ActualitateEconomieTop News by Kristina Reştea - oct. 15, 2023 0 181
Peste un sfert din totalul de dovezi de luare în evidență ale arhitecților (care corespund proiectelor realizate de aceștia) înscrise în 2022 sunt concentrate în doar cinci județe, Clujul fiind unul dintre acestea, cu 5% din totalul pieței, conform datelor centralizate într-un raport anual de Ordinul Arhitecților din România, care oferă o imagine de ansamblu asupra planurilor din piața imobiliară. Numărul de dovezi de luare în evidență a scăzut cu 10% într-un an.
Aflat la a treia ediție, Raportul SIOAR este un instrument de analiză și interpretare a pieței de arhitectură și a sectorului arhitecturii realizat de Ordinul Arhitecților din România. Raportul, semnat de Răzvan Zamfira, valorifică o colecție unică de date detaliate referitoare la investițiile în domeniul arhitecturii, complementară altor surse naționale de date statistice ale domeniului construcțiilor, cum ar fi cele colectate de Institutul Național de Statistică. Arhitecții spun că, împreună cu rapoartele deja existente pe piață despre domenii conexe, raportul SIOAR constituie o resursă pentru cercetare interdisciplinară, colaborare instituțională și demersuri adaptate stării actuale a pieței.
Ce este dovada de luare în evidență?
Dovada de luare în evidență reprezintă instrumentul prin care Ordinul confirmă pentru toate părțile interesate că elaboratorul documentației semnate este arhitect cu drept de semnatură activ și astfel prezintă o certificare „la zi” a dreptului de practică a respectivei persoane. În cererea pentru dovada de luare în evidență a proiectului, arhitectul înscrie date de bază ale proiectului, indiferent de faza de proiect, anvergură sau localizare geografica. Tot prin dovada de luare în evidență emisă de Ordin, autorul proiectului comunică opțiunea sa pentru viramentul taxei pentru Timbrul Arhitecturii de către emitentul autorizației de construire, taxă încasată de emitent odată cu taxa de emitere a autorizației de construire propriu-zise. Autenticitatea dovezilor emise de OAR poate fi verificată pe www.sioar.ro de beneficiarul lucrării și de autoritatea emitentă.
Anul 2022 pe piața de arhitectură?
În ansamblu, anul 2022 a fost sub nivelul anului 2021 în ceea ce privește numărul de dovezi depuse. “De la an la an se mențiune aceeași periodicitate: în lunile de iarna se depun cele mai puține dovezi, iar perioada mai-iulie marchează un vârf de activitate. În perioada 2018-2022, la nivel național, au fost înscrise în medie pe lună un număr de 5.856 de dovezi. Lunile cu cel mai mic număr mediu de dovezi înscrise sunt ianuarie (cu o medie de 4.100 dovezi) și decembrie (cu o medie de 4.600 dovezi). Cele mai multe dovezi sunt depuse în luna iulie, cu o media lunară a ultimilor 5 ani de 7.000 de dovezi”, arată raportul.
Anul 2022 a debutat cu un număr lunar de dovezi depuse similar cu anul precedent. Însă, pe fondul șocului cauzat de începutul războiului din Ucraina, luna aprilie a marcat o scădere considerabilă a dovezilor depuse, și anume 5.600 de dovezi depuse față de 7.500 în 2021. În luna mai, numărul dovezilor a revenit la un nivel comparabil cu anul 2021, dar până la finalul anului numărul de dovezi înscrise lunar a continuat să rămână sub nivelul anului 2021.
Datele centralizate arată că 27% din totalul de dovezi înscrise în 2022 sunt concentrate în cinci județe – Ilfov, Timiș (6% fiecare), Cluj, Prahova, București (5% pentru fiecare)
Scăderea generală a numărului de dovezi depuse s-a resimțit în aproape toate județele de investiție din țară, iar în restul județelor a rămas, în cel mai bun caz, la nivelul anului precedent. Cele mai afectate județe de această scădere a numărului de dovezi depuse au fost Iași (-24%), Ilfov (-22%) si Maramureș (-21%). În Cluj s-a ajuns la 3359 anul trecut, o scădere de 10% față de anul trecut.
În ceea ce privește sumele declarate, la nivel național valoarea mediană de investiție a crescut în 2022 cu 2% față de 2021, ajungând la 151.493 de lei per dovadă înscrisă. La nivel de județ, cea mai mare valoare mediană de investiție pentru anul 2022 se înregistrează în județul Sălaj (295.000 RON), iar cea mai mică în Brăila (62.200 RON). Clujul a fost anul trecut la nivelul de 200.000 de lei. În 31 dintre cele 42 unități administrative au crescut valorile de investiție. Cea mai mare creștere s-a inregistrat în Buzău (+44%) urmată de Iasi (+37%).
La nivel național, suprafața mediană desfășurată a dovezilor înscrise s-a menținut aproximativ constantă pe toata perioada analizată (2018-2022) 194 mp în 2022. Județele cu cele mai mari suprafețe mediane desfășurate în 2022 au fost Salaj (309 mp), București (276 mp) și Sibiu (239 mp). Clujul este ușor peste media națională, cu la 242 mp
Raportul arată că, la nivel național, începând cu anul 2018, s-a înregistrat o creștere constanta a valorii mediane de investiție pe mp, în 2022 ajungându-se la valoarea de 998 RON/mp. Cea mai mare valoare mediană de investiție pe mp a dovezilor depuse în 2022 s-a înregistrat în județul Vaslui (1.421 RON/ mp), iar diferența față de ultimul clasat, județul Gorj (585 RON/mp), este una considerabilă. Pentru Cluj, valoarea declarată este de 1020 lei/mp.
În 2022, procentul dovezilor înscrise în mediul rural comparativ cu mediul urban a scăzut față de anul precedent, 53% dintre dovezi fiind înscrise în mediul rural și 47% în mediul urban. Județele cu cea mai mare pondere a dovezilor înscrise în mediul rural în 2022 au fost: Dâmbovița (82%), Iași (73%) și Giurgiu (73%). În 2022, numărul dovezilor depuse pentru proiecte din mediul rural a fost din nou mai mare decât al celor din mediul urban, menținându-se tendința anului 2020 care a marcat o scădere a dovezilor din mediul urban.
În Cluj, doar 39% dintre dovezile înscrise vizează mediul urban și 61% sunt în mediul rural.
Dacă în mediul rural s-a resimțit o ușoară creștere a valorii de investiție declarate a proiectelor (de la 146.562 de lei la 152.140 de lei), în mediul urban valoarea a rămas aceeași ca în 2021, notează raportul. Cea mai mare valoare mediană de investiție a dovezilor depuse în mediul urban s-a înregistrat în județul Sălaj (378.950 RON), iar în mediul rural în județul Vaslui (375.060 RON).
Singura creștere a numărului de dovezi se observă în cazul dovezilor depuse pentru institutii publice (7%), însă numărul acestora rămâne în continuare destul de mic.
În ceea ce privește tipul de proiecte, cele mai multe sunt în sectorul rezidențial: 2309 de dovezi depuse în 2022 pentru locuințe colective și 36.521 pentru locuințe individuale și semicolective. Dacă indicatorul de referință este valoarea mediană de investiție pe mp declarată, lider de top este sectorul Învățământ, formare, cercetare, cu 2.330 de lei/ mp, în vreme ce în cazul locuințelor colective această valoare e la abia 1000 de lei/mp.
Detalii, pe sectoare:
Precizare. Reprezentanții OAR au explicat încă de la publicarea primelor ediții că sumele declarate sunt mai mici decât cele vehiculate și practicate în piață. Valoarea de investiție cu care operează analizele este declarată de către autorul documentației ca bază de calcul pentru stabilirea valorii taxelor de autorizare a construirii, de timbru cultural (al arhitecturii), de impozitare etc., după caz. Valoarea de investiție este extrasă din devizul general al lucrărilor, întocmit în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Valoarea de investiție declarată la faza de obținere a autorizației de construire se actualizează prin regularizare contabilă la finalul lucrărilor de execuție, înaintea recepției în vederea întabulării construcției. Arhitecții explică și costurile foarte mici care apar în raport. „Valorile înregistrate în sistem de către arhitecți sunt aparent plafonate la nivelul valorii de impozitare prestabilite de către fiecare administrație locală în parte, ceea ce indică în mod suprinzător costuri nerealist de scăzute față de piața reală, însă se constată o uniformitate a acestei practici la nivel național, iar astfel analizele rămân relevante prin relativizarea reciprocă”, explicau arhitecții.
