Raport: aproape un sfert dintre chiriașii din Cluj-Napoca reclamă probleme cu locuința, inclusiv umezeală și mucegai

Actualitate by Mihai Prodan - oct. 21, 2026 0 12

Aproape un sfert dintre chiriașii din Cluj-Napoca spun că starea generală a locuinței în care stau lasă de dorit, problemele semnalate incluzând umezeala și mucegaiul. Procentul este de 24,4%, potrivit unui raport despre vulnerabilitățile locative din oraș, care compară situația chiriașilor cu cea a persoanelor care locuiesc în proprietăți proprii sau în locuințele familiei.

Raportul „Locuirea în chirie în Cluj-Napoca: Probleme, vulnerabilități și opțiuni de politici publice locale și naționale” publicat în urmă cu câteva zile d Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la UBB arată că accesul la o locuință închiriată nu rezolvă automat problemele legate de calitatea spațiului în care trăiesc oamenii. Chiriașii au mai puțin control asupra investițiilor în locuință și asupra confortului termic, deoarece modificările importante depind, de regulă, de proprietar.

Cifra de 24,4% provine din cercetarea prezentată în raport și se referă la chiriașii incluși în sondaj, nu la totalitatea persoanelor care închiriază locuințe în municipiu. Documentul combină un sondaj reprezentativ realizat în 2024 pe 898 de gospodării din Cluj-Napoca cu interviuri aprofundate și cu o cercetare separată privind condițiile de locuire ale studenților.

”Mulți chiriași percep locuința ca pe un spațiu temporar, tranzitoriu, ceea ce limitează investițiile afective și materiale. Sentimentul de „acasă” este rareori prezent, mai ales în cazul celor care locuiesc fără contract sau împart apartamentul cu persoane necunoscute. Costurile locuirii sunt resimțite ca o povară majoră. Chiria și cheltuielile lunare ajung frecvent să consume mai bine de jumătate din venitul lunar, în special în rândul studenților și al tinerilor angajați la început de carieră”, arată raportul.

Chiriașii au mai puțin control asupra confortului locuinței

Autorii constată că problemele privind confortul termic, umezeala, mucegaiul și dotările insuficiente sunt mai pronunțate în rândul chiriașilor decât în cel al proprietarilor. Chiriașii au, în general, o capacitate mai redusă de a decide asupra unor investiții precum izolarea pereților sau schimbarea ferestrelor. Chiar și atunci când există echipamente pentru reglarea temperaturii, costurile energiei și eventualele restricții impuse de proprietari pot limita folosirea lor.

Diferențele se văd și în raportarea costurilor la veniturile gospodăriilor. Potrivit analizei, chiriașii alocă în medie aproximativ 25–27% din venitul gospodăriei pentru plata chiriei. Facturile la energie și întreținere adaugă alte cheltuieli, iar raportul indică o rată mai ridicată a restanțelor la facturi în rândul chiriașilor decât în cel al persoanelor care nu stau cu chirie.

În același timp, cercetarea arată că relațiile dintre chiriași și proprietari nu sunt în mod necesar conflictuale. Aproximativ 85% dintre chiriașii intervievați în componenta analizată declară că au o relație bună sau foarte bună cu proprietarii. Această constatare sugerează că problemele privind calitatea locuinței pot coexista cu relații personale bune, fără ca acestea să garanteze însă remedierea tuturor deficiențelor.

Printre soluțiile avansate în document se numără acordarea de granturi sau facilități fiscale pentru proprietarii care renovează locuințe închiriate unor gospodării cu venituri mici. Sprijinul ar putea fi condiționat de existența unui contract de închiriere înregistrat și de limitarea creșterii chiriei pentru o perioadă minimă.

Autorii propun, de asemenea, îmbunătățirea datelor disponibile despre piața chiriilor și dezvoltarea unor instrumente locale prin care administrația să poată urmări mai bine condițiile de locuire și nevoile gospodăriilor vulnerabile. Raportul susține că politicile de locuire și eficiență energetică trebuie să țină cont și de situația chiriașilor, care pot suporta costurile unei locuințe cu probleme fără să aibă autoritatea sau resursele necesare pentru a o moderniza. Măsurile de sprijin ar trebui, în această logică, să urmărească atât reducerea cheltuielilor, cât și îmbunătățirea efectivă a condițiilor de locuire.

Raportul conține concluziile autorilor după un sondaj pe 898 de gospodării, discuții cu aproximativ două sute de chiriași și interviuri aprofundate despre problemele vieții de chiriaș cu 32 dintre aceștia.

Nici un comentariu